Make love, not war!

De ce trebuie sa existe rautate pe lumea asta?
De ce noi, cei din rasa umana, nu putem fi intelegatori unii cu altii?
De ce nu putem fi pozitivi tot timpul?

In aceasta perioada de stres, haideti sa fim mai buni unii cu altii, sa ne imbracam in straie de matase alba si sa zburdam pe campurile inflorite, iar pe deasupra noastra sa zboare stoluri de porumbei!

Dupa cum spunea si Sfantul Ioan Gura de Aur ca "Daca nu este pace, toate celelalte sunt de prisos" sau maretul Elie Wiesel ca "Pacea nu este un dar al lui Dumnezeu creaturilor sale. Este un dar pe care noi ni-l facem unul altuia.", haideti sa ne bucuram de ultimele clipe petrecute impreuna si sa ne aducem aminte de momentele frumoase!

Peace!

P.S. ;)

PROGRAM EXAMENE !

Cum proasta organizare este mai mult decat evidenta, indiferent de fitzele si nazurile unora, indiferent daca cine ar trebui sa se ocupe de asta probabil joaca table (nici macar sah ca ala te solicita prea tare) sau tabinet in parc, postez prezenta. Este si o vorba: "Unde nu-i cap, vai de picioare!"
Si inca ceva, ca trebuie sa o spun si pe asta : decat sa te inregistrezi pe nenumarate siteuri, bloguri, portale, etc ar fi mai bine sa te ocupi de blogu asta si sa pui informatii necesare nu 'nashpeturi' sau, ocupa-te de toate daca intradevar te tine! (ca sa se inteleaga si sa nu existe interpretari, cele spuse mai sus nu au nicio legatura cu Andrei, alta este persoana vizata)

Examenele din sesiune au fost programate la seria noastra dupa cum urmeaza:

MACROECONOMIE - Luni, 25 mai 2009, Amfiteatrul I, ora 13:30

MARKETING - Vineri, 29 mai 2009, sala 2103, ora 10:30

STATISTICA - Marti, 2 iunie 2009, sala 2101, ora 13:30

ECONOMIE EUROPEANA - Sambata, 6 iunie 2009, sala 2103, ora 10:30

Va urez un sincer "Spor la invatat"!

O dovada de sacrificiu

Exercitiu

Care este al saselea numar: 1; 2; 6; 42; 1806; .....?
Se spune ca inginerii au nevoie de 3 minute pt rezolvarea acestui test,
arhitectii de 3 ore si doctorii de 6 ore.

Succes!!!

Evaziune fiscala, paradisuri fiscale

Evaziune fiscala, paradisuri fiscale

 

 

 

De ce evaziune fiscale?

 

Ne uitam la stiri si ne minunam, cand vine vorba de firme care au comis evaziune fiscala. “Cum si-au permis sa pacalesca statul!?” asta e intrebarea care ne trece prin materia noastra cenusie. Dar intrebarea care, de fapt ar trebui pusa este: “Ce motive au avut?”. Intr-o lume in care exista taxe pentru faptul ca existi, nu-i mai poti condamna pe cei ce comit diverse infractiuni financiare.

Mentalitatea cu care toti ne-am nascut este urmatoarea: te nasti, inveti 1/3 din viata cum sa devi un bun angajat, te angajezi si... platesti impozite si taxe tot restul vietii tale... ca spre sfarsitul vietii sa primesti o suma modica din partea statului care sa nu iti ajunga nici macar pentru nevoile primare. Si atunci cine traieste mai bine? Cel ce isi plateste darile la stat constat sau cel care prin diverse metode cauta sa plateasca cat mai putin la bugetul statului.

 

Cine este statul pana la urma?

 

Cine e statul? Statul este un concept creat de oameni pentru controlul maselor. Statul ia mereu si nu da nimic inapoi. Banii dati la stat nu se intorc in aceasi masura inapoi, prin intermediul serviciilor prestate de stat.

Dar lasand la o parte aceste sloganuri anti-capitaliste, sa trecem la probleme financiare pe care le ridica evaziunile fiscale si paradisurile fiscale.

 

Ce este evaziunea fiscala?

 

Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine. Acest sens este conform legii nr 87/1994, republicata, desigur o definitie lunga si plictisitoare care nu sugereaza decat un singur lucru: daca nu iti declari veniturile conform realitatii si platesti mai putine dari la stat atunci inseamna ca ai comis o infractiune si suferi consetinele. Consecinte ce le vom enumera mai jos.

 

Tehnicile de fraudare se pot clasifica dupa mai multe criterii:

 

1. Criteriul fiscal este criteriul in baza caruia se distinge frauda care se sprijina pe asezarea impozitului si cea care are loc in stadiul platii obligatiei fiscale. Evident, prima este cea mai raspandita, constand in diminuarea bazei impozabile prin minimizarea veniturilor, beneficiilor sau cifrei de afaceri ori prin maximizarea cheltuielilor deductibile din punct de vedere fiscal. Evaziunea fiscala care are loc cu ocazia platii obligatiilor fiscale se refera in special la taxele vamale (evaziune vamala) si taxa pe valoarea adaugata.
2. Criteriul material permite sa se distinga doua mari tehnici de frauda: prima, ascunderea materiei impozabile, iar cea de-a doua majorarea cheltuielilor deductibile. Tot in functie de acest criteriu s-a procedat la distingerea intre evaziunea fiscala savarsita prin actiune si cea savarsita prin omisiune. Daca prima presupune un comportament activ (ex: folosirea unui inscris fictiv), cea de-a doua se caracterizeaza printr-o abtinere, cum ar fi nedeclararea unui venit.
3. Criteriul subiectiv, ce tine de autorii fraudei, distinge intre evaziunea fiscala savarsita de persoanele fizice si cea savarsita de persoanele juridice. Aceasta distinctie este necesara in ceea ce priveste stabilirea raspunderii si sanctiunii.
4. Criteriul cantitativ opune frauda artizanala, foarte larg raspandita, fraudei industriale, aceasta din urma putand fi caracterizata ca o componenta a crimei organizate.

 

5.Evaziunea fiscala este atat pe plan national, cat si pe plan international.

 

Ce forme de evaziune fiscala exista:

 

• tinerea unor registre contabile nereale;
• distrugerea voita a unor documente care pot ajuta la aflarea adevarului privnd livrarile de marfuri, preturile practicate, comisioanele incasate sau platite;
• intocmirea de documente de plata fictive;
• modificarea nejustificata a preturilor de aprovizionare si a cheltuielilor de transport, manipulare si depozitare;
• intocmirea unor declaratii vamale falsela importul sau exportul de marfuri;
• intocmirea de declaratii de impunere false, cand cu buna stiinta nu sunt mentionate decat o parte din veniturile realizate
• refuzul de a prezenta organelor de control, imputernicite conform legii, documentele justificative si actele de evidenta contabila, precum si bunurile materiale supuse impozitelor, taxelor si contributiilor la fondurile publice, in vederea stabilirii obligatiilor bugetare; 
• intocmirea incompleta sau necorespunzatoare a documentelor primare ori acceptarea de astfel de documente in scopul impiedicarii verificarilor financiar-contabile, daca fapta a avut drept consecinta diminuarea veniturilor sau surselor impozabile;
• punerea in circulatie, in orice mod, fara drept, sau detinerea in vederea punerii in circulatie, fara drept, a documentelor financiare si fiscale;
• sustragerea de la plata obligatiilor fiscale prin neinregistrarea unor activitati pentru care legea prevede obligatia inregistrarii sau prin exercitarea de activitati neautorizate, in scopul obtinerii de venituri
• sustragerea in intregime sau in parte de la plata obligatiilor fiscale, in scopul obtinerii de venituri, prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului ori a sursei impozabile sau taxabile ori prin diminuarea veniturilor ca urmare a unor operatiuni fictive
• omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in acte contabile sau in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori inregistrarea de operatiuni sau cheltuieli nereale, in scopul de a nu plati ori a diminua impozitul, taxa sau contributia
• organizarea si conducerea de evidente contabile duble, alterarea sau distrugerea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor, in scopul diminuarii veniturilor sau surselor impozabile
• emiterea, distribuirea, cumpararea, completarea ori acceptarea cu stiinta de documente fiscale false
• sustragerea de la plata obligatiilor fiscale prin cesionarea partilor sociale detinute intr-o societate comerciala cu raspundere limitata, efectuata in acest scop
• sustragerea de la efectuarea controlului financiar-fiscal prin declararea fictiva cu privire la sediul unei societati comerciale, la sediile subunitatilor sau la sediile punctelor de lucru, precum si la schimbarea acestora fara indeplinirea conditiilor prevazute de lege, efectuata in acest scop 

 

 

Exista si o veste buna!

 

Pedepsele se reduc pentru urmatoarele situatii:

 

• in cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de judecata, invinuitul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei pentru fapta savarsita se reduc la jumatate;
• daca prejudiciul cauzat si recuperat este de pana la 100.000 euro, se poate aplica pedeapsa cu amenda;
• daca prejudiciul cauzat si recuperat este de pana la 50.000 euro, se aplica o sanctiune administrativa care se inregistreaza in cazierul judiciar.

 

Lasand la o parte cadrul juridic, sa trecem la practica:

 

Un caz concrect de evaziune fiscala:

 

Suntem o firma de imobiliare, numita ficitiv, BlocusoareVesele S.A.

 

Avem 20 de milioane de euro in contul curent al firmei la banca XCR.

 

Achizitionam teren, adica 200 de hectare in judetul Ilfov, de la diversi intermediari. Costul terenului este de 15 euro/mp2, sub valorea pietei. 200 hectare => 200.000 mp2 x 15 euro/mp2=3.000.000 euro.

=>Cont curent 17 milioane euro.

Impozit platit statului: 16% x 3.000.000 euro=480.000 euro

=>Cont curent 16.520.000 euro

Motiv (sub valoarea pietei): intermediarii au negociat ca pe acte sa apara costul terenului de 15 euro/mp2, insa in realitate pretul platit a fost de 30 euro/mp2. Ceea ce inseamna ca suma reala platita a fost de 6.000.000 euro, impozit platit 480.000 euro, impozit economisit prin evaziune fiscala: 480.000 euro.

Ceea ce inseamna ca din contul curent al bancii au disparut 6.960.000 euro, bani care acum trebuiesc justificati.

Cont curent: 13.520.000 euro

 

Cea mai simpla metoda pentru a justifica 3.480.000 euro (3.000.000 euro restul sumei achitate intermediarilor si 480.000 euro impozit neplatit sau evaziunea fiscala) , este sa-ti incendiezi sediul firmei si sa declari ca in interiorul unui seif, din sediu se afla aceasta suma de bani. Sunt atatea metode prin care poti incedia o cladire si sa lasi impresia ca a fost un accident, insa nu o sa intram in astfel de detalii. Sediul trebuie asigurat, sau cel putin biroul respectiv. Iar dovada banilor din interiorul seiful va aparea in contabilitate. Ceea ce inseamna ca va trebui mituit contabilul, astfel incat sa accepte sa treaca in contabilitate ceva ce nu exista. Desigur aceasta metoda este poate, prea extrema, dar are rezultatele cele mai eficiente.

 

Cei 480.000 se vor duce in contul elvetian al bancii UBS. Datorita legilor restrictive, niciun stat nu are dreptul sa ceara informatii despre sumele depuse in orice banca elvetiana.

Amintim aici cazul UBS dat in judecata de catre Washington:

 Cea mai mare banca din Elvetia - UBS a fost data in judecata de catre autoritatile de la Washington, care au cerut ca aceasta institutie financiara sa dezvaluie identitatea celor 52.000 de clienti despre care se crede ca ascund miliarde de dolari in conturi bancare secrete. 

 

... UBS a fost de acord sa plateasca guvernului american 780 de milioane de dolari, dupa ce a recunoscut ca unii angajati au ajutat clientii americani sa insele autoritatile fiscale americane.

"Investigatiile noastre au descoperit un numar limitat de cazuri de frauda fiscala, conform legislatiei din Statele Unite si a celei elvetiene", a declarat presedintele bancii, Peter Kurer. Confidentialitatea intre banca si clientii sai "nu exista pentru a proteja cazurile de frauda fiscala" - a dat asigurari oficialul bancar.

 

                                       Stire preluata din http://economie.hotnews.ro

 

 

      Nu trebuie sa fim experti in finante banci ca sa ne dam seama ca prin faptul ca, UBS a fost de-acord sa plateasca 780 milioane $ si sa nu dea numele celor 52.000 clienti si conturile lor, e clar o dovada ca cele 780 milioane $ nu reprezinta decat maruntis in comparatie cu sumele din depozitele elvetiene ale celor 52.000 de clienti.

 

Prin urmare, daca nici Washington-ului nu i s-a acordat prilejul de a controbai prin conturile elvetieni ale evazionistilor, atunci ce sanse exista ca statul roman sa aibe un statut preferential? Raspuns: Nici nu credem ca ar fi primit raspuns inapoi.

Cu alte cuvinte banca perfecta pentru evaziunea noastra fiscala.

 

 

Continuand povestea evazionista:

 

Terenul este achizitonat, urmeaza crearea proiectului. Care se ridica la suma de 3.000.000 mil euro in realitate, insa in acte doar 1.000.000 mil euro. Prin urmare firma BlocusoareVesele S.A. plateste statului 160.000 impozit. Insa in realitatea firma a fraudat statul cu 320.000 de euro. Cei 320.000 euro se duc in contul elvetian al bancii UBS. Urmeaza sa justificam cei 2.000.000 mil euro care nu apar in contabilitate. Reamintim cont curent XCR, 13.040.000 euro – 3.000.000 euro – 320.000 euro= 9.720.000 euro.

 

 

Din momentul achizitonarii proiectului, putem sa atuntam si potentialii clienti. Pentru a ridica cele 20 de blocuri, parcul, zona comerciala de 15 cladiri si mall-ul, avem nevoie de 121.600.000 euro. Evident este imposibil continuarea proiectului, avand in vedere suma din contul XCR. Insa exista solutii pentru orice problema. Cerem avans de la clienti in valoare de 50% pentru achizitionarea unei locuinte in viitorul cartier rezidential. Cerem 80% din suma spatiului comercial firmelor care vor dori sa achizitoneze spatiu in zona comerciala sau/si mall.

Nu putem insela statul prin intermediul clientilor viitorului cartier rezidential, drept urmare evaziunea fiscala poate rezulta la materialele de constructie. Costul estimat la 121.600.000 euro poate fi redus, printr-o simpla intelegere cu firma de constructii, la 100.600.000 euro. Prin urmare platim firmei de constructii 121.600.000 euro pentru materialele de constuctie si serviciile oferite, insa in acte trecem doar 100.600.000 euro. In loc sa platim statului 19.456.000 euro, noi dam 16.096.000 euro. 3.360.000 euro se duc in contul elvetian UBS (bani rezultati prin evaziune fiscala).

Costuri totale 131.400.000 euro, venituri din vanzarea cartierului rezidential 180.000.000 euro, scadeam datoriile si aflam profitul= 32.504.000 euro. O afacere profitabila daca stam sa ne gandim ca am pornit afacerea cu 20 de mil euro. In plus adunam si suma de 4.160.000 euro din contul elvetian UBS. Bani care altmiteri intrau automat in buzunarul statului si ar fi fost cheltuiti sub nicio forma in favoarea noastra.

 

Ce legi am incalcam prin urmarea acestui „plan de afaceri” cu tenta evazionista:

 

1.    tinerea unor registre contabile nereale

2.    distrugerea voita a unor documente care pot ajuta la aflarea adevarului privnd livrarile de marfuri, preturile practicate, comisioanele incasate sau platite

3.    intocmirea incompleta sau necorespunzatoare a documentelor primare ori acceptarea de astfel de documente in scopul impiedicarii verificarilor financiar-contabile, daca fapta a avut drept consecinta diminuarea veniturilor sau surselor impozabile

4.    omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in acte contabile sau in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori inregistrarea de operatiuni sau cheltuieli nereale, in scopul de a nu plati ori a diminua impozitul, taxa sau contributia

!Aceste sunt doar incalcari privind savarsirea faptei de evaziune fiscala!

 

 

 

Alt caz de evaziune fiscala:

 

Doi administratori de firme de transport, savarsesc infractiuni de evaziune fiscala si folosesc banii societatii in interes personal. Cei doi au dispus efectuarea unor transporturi internationale de marfuri pe ruta Polonia - Romania, pentru care au incasat contravaloarea si nu au evidentiat in contabilitate banii obtinuti.

 

 

 

Statistici evaziune fiscala

 

Statisticile intocmite de comisarii Garzii Financiare Neamt, la nivelul trimestrului trei al acestui an, arata ca evaziunea fiscala continua sa macine sistemul economic, deoarece, lunar, se descopera noi cazuri. Asa se face ca, in ultimele trei luni, comisarii au stabilit ca 14 societati comerciale din judet se fac vinovate de comiterea unei evaziuni fiscale in valoare totala de aproximativ 20 de miliarde de lei vechi. Marea majoritate a cazurilor de evaziune fiscala continua sa se produca in domeniul comertului cu masa lemnoasa, dar nici alte domenii de activitate la fel de manoase, precum comertul cu produse petroliere, nu sint scutite de aceasta plaga. Cel mai spectaculos caz de evaziune a fost depistat de comisari in luna septembrie, iar firma incriminata este Macaro Construct SRL din Piatra Neamt, care a fost acuzata ca a prejudiciat statul cu peste 15,3 miliarde de lei. Comisarii nemteni au facut, luna trecuta, cea de-a doua sesizare impotriva acestui agent economic dupa ce, in luna iunie a acestui an, l-au acuzat tot de evaziune fiscala provenita din traficul cu produse petroliere, dar atunci valoarea prejudiciului fusese mai mica, de doar 662 milioane de lei. Societatea Macaro Construct este, in opinia reprezentantilor Garzii Financiare, o firma fantoma, intrucit la adresa pe care este inregistrat sediul social nu functioneaza nimeni, patronii nu au fost de gasit in ciuda mai multor invitatii transmise la sediul firmei, cit si la adresele de domiciliu, iar aceasta societate nu a mai depus bilant de activitate la Directia de Finante Neamt de citiva ani. Patronii firmei sint doua persoane din judetul Bistrita Nasaud care au infiintat, in urma cu citiva ani, societatea in Piatra Neamt. Se pare ca acestea nu facusera decit sa se aprovizioneze cu tipizate pe care le foloseau pentru a atesta diverse afaceri fictive, iar beneficiarii se foloseau de respectivele facturi pentru a solicita si primi rambursari de TVA, sume pe care le imparteau, apoi, cu bistritenii. Toata smecheria ar fi mers poate mult si bine daca, in luna mai a acestui an, comisarii financiari din Braila nu ar fi facut un control de rutina la o societate din judet, unde au depistat o factura emisa de firma Macaro si care arata ca ar fi fost vindute produse petroliere in valoare de 662 milioane de lei. Pentru ca se suspecta ca este vorba de o tranzactie fantoma, a inceput o verificare si astfel s-a ajuns la intocmirea primei sesizari penale. Dupa citva timp, si in Prahova au fost descoperite trei facturi emise de agentul economic nemtean si care atestau ca acesta vinduse transformatoare si motoare electrice, in valoare totala de 15,3 miliarde de lei, catre firma prahoveana. Cu prilejul verificarilor, au fost depistate mai multe facturi, dintre care una era in valoare de 6,6 miliarde de lei, o alta de 8,2 miliarde de lei, iar cea de-a treia - de 4,6 miliarde de lei. Comisarii cred ca, pe baza acestor facturi, agentul economic din Prahova a cerut si obtinut rambursari de TVA de la Fisc, pe care le-a impartit cu patronii din Neamt si asa s-a ajuns la cea de-a doua sesizare penala, in valoare de 15,3 miliarde de lei. 
Tot in ultimele trei luni, comisarii nemteni au depistat 4 firme, toate situate in comunele de pe Valea Muntelui, si care vindusera cherestea in valoare totala de aproape 3 miliarde de lei catre o aceeasi societate din orasul Brosteni, judetul Suceava. Nici una din aceste facturi nu era inregistrata in contabilitate, motiv pentru care comisarii au stabilit ca bugetul a fost prejudiciat cu 3 miliarde de lei, iar firmele din Neamt se fac vinovate de evaziune fiscala. Anual, se descopera zeci de agenti economici ce comit evaziuni mai mari sau mai mici, dar, din pacate, din totalul prejudiciilor, se recupereaza extrem de putin, daca nu chiar deloc, iar vinovatii primesc, in cel mai rau caz, pedepse cu suspendare.

 

Impozitul forfetar un posibil impediment pentru evazionisti

 

 

 

Noua grila prevede ca firmele care au o cifra de afaceri anuala cuprinsa intre 52.001 si 215.000 lei (50.000 euro) sa plateasca un impozit minim in acest an de 2.867 lei si de 4.300 lei (1.000 euro) in 2010. Totodata, societatile care vor incheia anul cu o cifra de afaceri curpinsa intre 215.001 si 430.000 lei (100.000 euro) vor achita 4.333 lei in acest an si cate 6.500 lei incepand de anul viitor. 

 

Astfel, intreprinzatorii care inregistreaza afaceri curpinse intre 430.001 - 4,3 milioane lei (1 milion euro) vor plati un impozit de 5.733 lei in 2009 (si 8.600 lei in 2010), cei care inregistreaza cifre de afaceri intre 4.300.001 - 21.500.000 lei (5 milioane euro) vor plati impozit de 7.333 lei (11.000 lei in 2010).

Firmele care au avut o cifra de afaceri intre 21.500.001 - 129.000.000 lei (30 milioane euro) vor achita la sfarsitul anului 14.667 lei (22.000 lei in 2010), in timp ce societatile care inregistreaza o cifra de afaceri de peste peste 129 milioane lei vor achita statului pentru anul 2009 un impozit forfetar de 28.667 lei, respectiv cate 43.000 lei incepand de anul viitor.

Grila de impozitare
Cifra de afaceri (CA)	Impozit 2009		Impozit 2010
0 - 52.000 lei (12.000 euro)	1.467 lei (341 euro)		2.200 lei (500 euro)
52.001 - 215.000 lei (50.000 euro)		2.867 lei	4.300 lei (1.000 euro)
215.001 - 430.000 lei (100.000 euro)	4.333 lei		6.500 lei
430.001 - 4,3 mil. lei (1 mil. euro)	5.733 lei		8.600 lei
4.3 mil. lei - 21.5 mil. lei (5 mil. euro)	7.333 lei		11.000 lei
21.5 mil. lei - 129 mil. lei (30 mil. euro)	14.667 lei		22.000 lei
> 129 mil. lei	28.667 lei		43.000 lei

 

Ce se doreste prin implementarea impozitului forfetar

 

Prin aceast impozit suplimentar se doreste ca firmele care aparent inregistreaza pierderi sa plateasca statului un minim impozit, altmiteri sa lichideze firma. Multe cazuri de fraudare a statului s-au efectuat prin aceasta simpla metoda, de a declara pierdere si a nu plati impozit la stat. Prin noul sistem de impozitare se garanteaza eliminarea evaziunii fiscale prin aceasta metoda.

!Acesta metoda nu va elimina de tot evaziunea fiscala!

 

 

Paradisurile financiare

 

Ce inseamna paradis financiar

 

In limbajul curent, paradisuri fiscale sunt acele teritorii care ofera o gama larga de avantaje fiscale companiilor offshore inregistrate pe acest teritoriu. (Termenul original englez – tax haven – inseamna refugiu fiscal). O companie offshore poate functiona sub conditii de impozitare favorabile, numai daca este inregistrata intr-un paradis fiscal.

In concordanta cu principiul afirmat mai sus, compania trebuie bineinteles sa functioneze in afara teritoriului de inregistrare.

In paradisurile fiscale traditionale, functionarea companiilor este sustinuta de un mecanism legislativ extrem de bine organizat, aceasta insemnand ca, in tara respectiva, legea asigura conditii de impozitare favorabile companiilor offshore. Trebuie subliniat faptul ca, prin neplata impozitului, compania nu incalca legea, din contra, conform legii este scutita, partial sau total de plata impozitelor.

Denumirea de paradis fiscal, folosita intr-un domeniu larg in ultimii 20 de ani, tinde din ce in ce mai mult sa fie inlocuita prin aceea de paradis financiar sau, mai bine zis, de centru financiar international. In epoca noastra, astfel de termeni apar intr-adevar mai putini provocatori si mult mai discreti.

Paradisurile se impart in cinci tipuri: se poate alege aici domiciliul fiscal, locul de instalare a bazei de lucru, se poate trai, se pot castiga bani sau se poate obtine cetatenia. Tarile – paradisuri fiscale se adreseaza fie persoanelor fizice, fie persoanelor juridice, fie ambelor categorii, in acelasi timp. Statele considerate ca fiind paradisuri fiscale constituie un refugiu pentru toate tipurile de societati cu scopul de a permite beneficiarilor sa reduca si respectiv chiar sa suprime in totalitate taxele la care sunt supusi, in deplina legalitate si de o maniera practic imposibil de controlat de catre serviciile fiscale din tara de origine.

In lume exista aproximativ 70 de paradisuri fiscale. Unele, dupa ce au disparut, asa cum este cazul Libanului, renasc ulterior. Altele, asa cum este cazul Elvetia, sunt pe cale de disparitie sau au disparut de curand, cum este Hong Kong-ul. Concomitent, in alte locuri se nasc paradisuri noi. Subiect „fierbinte” prin excelenta, paradisurile fiscale sunt binecunoscute de turisti si de oamenii de afaceri (amintim aici nume precum: Andorra; Austria, vestita pentru secretul sau bancar; Monaco; Gibraltar etc.). Altele sunt totodata si adevarate paradisuri de vacanta: Caraibele, spre exemplu, cuprind un numar mare de state cu o fiscalitate privilegiata.

 

 

In ultimele decenii, paradisurile fiscale s-au aflat intr-o competitie inegala in ceea ce priveste impozitarea cu guvernele din intreaga lume si au ajutat oamenii bogati si companiile sa evite plata taxelor in tarile lor de origine. Acum insa acest univers, estimat la 255 de miliarde de dolari pe an, da semne ca se destrama. Potrivit metodologiei OCDE, o tara trebuie sa indeplineasca patru criterii pentru a se incadra in categoria paradisurilor fiscale. In primul rand, asocierea cu paradisurile fiscale tine de nivelul impozitelor percepute care este foarte scazut, iar in unele cazuri zero. Dar acest criteriu nu este suficient in conditiile in care fiecare jurisdictie are dreptul sa stabileasca individual nivelul impozitelor percepute in interiorul sau. Celelalte criterii enuntate de OCDE se refera la lipsa transparentei operatiunilor bancare, existenta unor reglementari care impiedica schimbul de informatii referitoare la impozite intre guverne si lipsa unor conditiilor ca activitatile economice intreprinse de companii sa fie unele substantiale. Acest ultim criteriu poate releva intentia anumitor state de a atrage investitii doar pe baza oportunitatilor oferite de nivelul de impozitare - asa-numitele centre offshore.

Devenind rezidenti ai unei tari paradis fiscal, in cazul indivizilor, sau instalandu-si sediul aici, in cazul corporatiilor, actorii economici beneficiaza de taxele si impozitele tarii respective, asadar veniturile si beneficiile vor fi impozitate mult mai putin decat in tarile lor de origine. In acest fel, paradisurile fiscale isi asigura sursele de capital necesare expansiunii economice.

Grupul de presiune Tax Justice Network estimeaza ca pierderile generate sistemului global de impozitare prin intermediul paradisurilor fiscale se ridica la 255 mld. dolari pe an, dar aceste cifre nu sunt acceptate in unanimitate. OCDE, de exemplu, estima ca la nivelul lui 2007 capitalurile plasate prin intermediul firmelor offshore in paradisurile fiscale atingeau o valoare cuprinsa intre 5.000 si 7.000 mld. dolari. Numai in Insulele Cayman capitalurile de acest fel erau estimate la 1.400 mld. dolari.

 

Paradisurile financiare incep sa dispara

 

Se strange lantul in jurul paradisurilor fiscale, cei mai aprigi opozanti fiind reprezentantii Frantei si cei ai Germaniei.

Batalia care se duce nu este doar impotriva micilor state, cum e Andora, Liechtenstein sau Belgia, fiind vizata de fapt Elvetia, cel mai mare si sofisticat paradis fiscal, potrivit unor juristi specializati pe probleme financiare.

 

O solutie impotriva paradisurilor fiscale

 

Solutia ar fi o suprafiscalizare a acestor zone fiscale. Vrei sa-ti rulezi banii prin paradisuri? Foarte bine. Plateste 80% impozit si ruleaza-i. Dar aceasta nu va fi o solutie veridica, pentru ca secretul bancar nu va putea niciodata fi eliminat.

Ca si detinator de conturi in banci, nu pot spune ca imi convine ca statul sa-si bage nasul in banii mei.

 

Unde se va ajunge

 

Avand in vedere problemele pe care le ridica evaziunea fiscala si paradisurile fiscale, suntem de parere ca se va ajunge sa se controleze si monitorizeze fiecare miscare care se efectueaza in contul bancar al oricarei persoane. Desigur ca si in ziua de azi aceste controale exista, dar sunt in afara legii. La fel cum s-a intamplat cu legea 601/2009 privind monitorizarea emai-lui, telefonului, mobilului si retelei WLAN, este clar ca ne indreptam cu pasi siguri spre un control total al omului si veniturilor sale. Ba chiar, o solutie posibila ar fi sa se excluda banii lichizi si sa se creeze posibilitatea efectuarii de diverse tranzactii prin intermediul cardului de credit. Existand o singura monedata, precum in SF-uri, adica credite.

Nu codamnam evaziunea fiscala, ci legile permisive. Nu condamnam paradisurile fiscale, ci statele care vor impunere totala.

 Bibliografie:

http://www.ubs.com

 

http://www.monitorulneamt.ro/

 

http://www.citynews.ro/cluj/economic-25/64-de-cazuri-de-evaziune-fiscala-in-ultima-luna-21808/

 

http://www.zf.ro/business-international/paradisurile-fiscale-sunt-pe-cale-de-disparitie-iar-miliardarii-nu-mai-au-unde-sa-isi-ascunda-banii-4070781/

 

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-5488007-paradisurile-fiscale-putea-deveni-iaduri-fiscale.html

 

http://www.studiijuridice.ro/paradisurile-fiscale.-notiune-si-caracteristici-(articol),181.html

 

http://www.adevarul.ro/articole/paradisurile-fiscale-oficializate-de-ocde-prin-doua-liste.html

 http://www.antievaziune.ro/

http://www.sfin.ro/articol_12520/evaziune_fiscala_„legala“_vs_frauda_fiscala.html

 

 

 

Dictionar vesel

arhitect

cineva care n-a fost destul de barbat ca sa devina inginer, dar nici destul de gay ca sa se faca designer vestimentar;
=====================
bancher
cineva care iti imprumuta umbrela lui, cand afara e soare si apoi ti-o cere cand incepe sa ploua;
=====================

belladonna
in limba italiana - femeie frumoasa;
in engleza - matraguna; un foarte bun exemplu de sinonime;
=====================

boy scout
un copil imbracat ca un tampit, sub comanda unui tampit, imbracat ca un copil;
=====================

consultant
cineva care foloseste ceasul sotiei tale, iti spune cat e ceasul si apoi iti cere bani pentru asta;
=====================

dans
simbolizarea verticala a unei dorinte orizontale
=====================

diplomat

cineva care-ti spune sa te duci dracului, intr-un fel care te face sa ti-o doresti si sa incepi ziua cu dreptul;
=====================
dragoste
cuvant din 8 litere, 3 vocale, 5 consoane si 2 idioti;
=====================

durere de cap
metoda anti/contraconceptiva cel mai des folosita de femei;
=====================

economist
un expert care va sti maine de ce ceea ce a prezis ca "se va intampla ieri", nu s-a intamplat azi;
=====================

fidelitate
o puternica mancarime, cu interdictia de a te scarpina;
=====================

intelectual
cineva capabil sa se gandeasca mai mult de 2 ore si la altceva decat la sex;
=====================

munca in echipa
posibilitatea de a da vina pe altii;
=====================

nevasta
femeia care te incanta o luna si te descanta toata viata;
=====================

nimfomana
termen aplicat de fiecare barbat oricarei femei, careia ii place mai mult sexul decat lui;
=====================

prieten
definitia unei persoane de sex opus, care are acel 'Nu stiu-ce' care elimina orice dorinta de a incerca vreodata sa te culci cu el/ea;
=====================

preot
cineva caruia toti ii spun 'parinte', in afara de copiii lui, care ii spun 'domnule' sau 'unchiule';
=====================

programator
cineva care rezolva o problema, pe care nu stiai ca o ai, intr-un fel pe care nu-l intelegi;
=====================

psiholog
cineva care se uita la oricine altcineva, cand o femeie frumoasa intra in incapere;
=====================

statistician
cineva care e bun la cifre, dar nu are pic de personalitate ca sa fie inginer;
=====================

usoara
termen aplicat oricarei femei, care are aceeasi morala sexuala ca a unui barbat

Ce inseamna o bucla?

Pentru cei care nu cunosc conceptul de “buclă” oferim aici explicaţiile clarificatoare pentru a înţelege ce se întâmplă atunci când se spune despre un program de calculator că “intră în buclă” („*looping*”).

Directorul unei firme îi spune secretarei:
- Vom pleca pentru o săptămână în străinătate la un congres şi sper să ne simţim bine împreună. Fă toate pregătirile necesare pentru călătorie...

Secretara îşi sună soţul:
- Voi pleca cu şeful la un congres, în străinătate, pentru o săptămână. Te rog, dragul meu, ai grijă de tine în acest timp.

Soţul îşi sună amanta:
- Nevastă-mea pleacă în străinătate pentru o săptămână. Hai să ne petrecem săptămâna asta împreună, prinţesa mea...

Amanta, care este învăţătoare la o şcoală particulară, îşi anunţă copiii:
- Pentru că săptămâna viitoare am de rezolvat o problemă, voi lipsi de la şcoală. Deci săptămâna viitoare nu veniţi la şcoală.

Unul dintre copii, pentru că îşi iubeşte foarte mult bunicul, fuge la el şi îi spune:
- Bunicule, săptămâna viitoare nu trebuie să merg la şcoală. Mi-ai promis că dacă vom avea timp liber vom merge la munte împreună.

Bunicul, (care este directorul din această istorioară) îşi iubeşte foarte mult nepotul. Ca urmare o sună pe secretară şi îi spune:
- Nepotul meu m-a rugat să-mi petrec săptămâna viitoare cu el, aşa încât nu vom mai merge la congresul din străinătate. Te rog fă demersurile de anulare a călătoriei.

Secretara îşi sună soţul:
- Directorul şi-a anulat călătoria aşa încât vom rămâne împreună, dragul meu...

Soţul îşi sună amanta:
- Nu ne mai putem petrece săptămâna viitoare împreună pentru că soţia mea nu mai pleacă în călătorie.

Amanta îi anunţă pe copiii de la şcoală :
- Problema pe care o aveam s-a rezolvat aşa încât săptămâna viitoare toată lumea vine la şcoală.

Copilul îi spune bunicului:
- Bunicule, săptămâna viitoare mergem la şcoală aşa că, îmi pare rău dar nu mai pot să-ţi ţin companie.

Bunicul director îşi sună secretara :
- Nepotul meu tocmai m-a sunat să-mi spună că nu mai poate petrece săptămâna viitoare cu mine. Ca urmare continuă pregătirile pentru plecarea la congres...


Acum aţi înţeles ce înseamnă “buclă”?

Atentie la capacele cutiilor, pot fi cauzatoare de moarte

A SE CITI  SI A SE TRANSMITE MAI  DEPARTE

In urma cu ceva timp a murit o femeie  in conditii absurde.
Intr-o duminica, a plecat cu niste prieteni sa  faca o excursie in barca
si si a pus la rece niste cutii de suc.

Urmatoarea zi, luni, a fost primita la Spitalul Universitar ca  miercuri
sa iasa moarta. Autopsia a scos la iveala o leptospiroza (cu  simptome de
febra ridicata, fata palida si hemoragii) provocata de o  bautura la cutie
care a fost consumata fara pahar in barca.

Examinarea cutiilor a confirmat ca acestea au fost infectate cu  urina de
soarece, in consecinta cu leptospire.

Probabil ca  persoana in cauza nu a spalat partea superioara a cutiei
inaintea de a  bea, si a fost contaminata cu urina de soarece, care
contine substante  toxice si mortale, printre care leptospirele care
provoaca leptospiroza.

Bauturile si alte alimente la cutie sunt inmagazinate in depozite
infestate de rozatoare, si transportate pana la punctul de vanzare fara a
fi curatate in prealabil .

De fiecare data cand cumparati o cutie,  trebuie sa spalati foarte bine
partea superioara cu apa si detergent, apoi  clatiti bine inainte sa o
puneti in frigider.

Dupa un studiu  realizat de catre INMETRO (Spania), capacele cutiilor de
bauturi sau de  conserve sunt mai contaminate decat capacele WC-urilor
publice.

Studiul arata ca, cantitatea germenilor si a bacteriilor de pe  capacele
cutiilor este atat de importanta, incat este foarte important sa  fie
spalate cu apa si detergent, si sa fie clatite foarte bine

Optionale an II

Avem de ales astfel:
SEM 1
-Economie Mondiala (Rei anI)
-Fundamentele stiintei marfurilor (Comert anI)
-Bazele tehnologiei informatiei (CSIE anI)
-Institutii de credit (FABBV anII)
-Negociere comerciala internationala (REI anI)

SEM 2
-Managementul proiectelor (Man.ec anII)
-Tehnica operatiunilor de turism (Comert anII)
-Cultura antreprenoriala (FABIZ anI)
-Managementul resurselor umane (Man.ec anII)
-Tehnica operatiunilor de comert exterior (REI anII)

Tebuie sa le predate pana pe 22 mai,dupa ce a-ti ales nu mai puteti modifica iar cei care nu depun cerere vor fi repartizati automat.

Sesiune restante

Pana in acest moment, sesiunea de restante este programata astfel:

Contabilitate - 15.06.09, ora 7:30

Matematica - 18.06.09, ora 10:30

Microeconomie - 25.06.09, ora 10:30

Macroeconomie (sper ca nu va fi cazul) - 26.06.09, ora 10:30

BAL ASE

Senatul Studentesc te invita duminica, 10 mai 2009, la Balul ASE ce se va desfasura incepand cu ora 20:00 in clubul Silver Church.

Ii vom avea alaturi pe DJ Andi (Vibe FM), DJ Johnny (rezident Fratelli Social Club), MC Leya (prima fata MC din Bamboo, Kristal, Eleven).

Vor dansa pentru tine Go Go Girls si ii vei cunoaste pe Miss&Mister ASE!

Invitatiile le gasiti de luni pana vineri, intre orele 10.30-16.30, la standurile Senatului Studentesc din cladirile Mihai Eminescu (Comert - etajul 1) si Moxa.

Educatie Fizica si Sport

In ceea ce priveste finalizarea disciplinei "Educatie fizica si sport" pe viitor vor fi aplicate urmatoarele reguli:

· studentii care nu au promovat primul semestru, isi pot recupera obligatiile in semestrul al II-lea al anului universitar in curs;

· in timpul sesiunii de reprogramare se pot recupera doar obligatiile unui singur semestru si nu mai mult de o lectie pe zi.

ANUNT IMPORTANT

Va rog sa cititi cu atentie urmatoarele lucruri despre marirea taxei de scolarizare, burse si repartizarea in camine. In cadrul ultimei sedinte a Senatului Universitar au fost discutate si aprobate urmatoarele, astfel:

1. În cadrul ultimei sedinte a Senatului Universitar, din data de 15.04.2009, a fost aprobata cresterea cuantumului burselor studentesti cu 15%, începând cu 1 aprilie 2009, dupa cum urmeaza:
· Bursa de performanta : 690 Lei/luna
· Bursa de merit: 530 Lei/luna
· Bursa de studiu: 400 Lei/luna
· Bursa sociala: 345 Lei/luna

2. De asemenea în cadrul sedintei Senatului Universitar au fost aprobate taxele de scolarizare pentru studentii care îsi vor începe programele de studii cu anul universitar 2009 - 2010:
· licenta - 3000 de lei/an;
· masterat - 3600 de lei/an;
· doctorat - 4500 de lei/an

3. A fost aprobata solicitarea de a oferi posibilitatea resustinerii, în cadrul sesiunii de reprogramare, unui singur examen nepromovat de trei ori.

4. Conform Calendarul Studentului, pe 5 mai 2009 va fi afisata pe www.senstud. ase.ro repartizarea în caminele ASE a studentilor din anii I si II de la programele de licenta si anul I de la programele de masterat de aprofundare a studentilor, pentru anul universitar 2009-2010.

Alte informatii gasiti pe www.senstud. ase.ro in ultimul numar al revistei Senatului Studentesc.

Temele pentru referatul la finante

Temele pentru referatul la finante:

1)analiza fiananciara pe baza de bilant si cont de profit si pierdere

2)analiza unei investiitii

3)studiu privind obligatiile fiscale ale ag economici

4)politica bugetara

5)datoria publica a Romaniei

6)evaziunea fiscala, paradisurile financiare

7)studiu de caz privind creditarea

8) analiza chelt publice pe domenii de activitate 

9)dubla impunere juridica internationala

Analiza pietei cerealelor-Proiect marketing

Analiza pieţei cerealelor

2006-2008

      Un mic dejun sanătos începe cu o porţie bună de fructe şi de cereale. Românii au înţeles acest lucru şi ca atare şi consumul de cereale pentru micul dejun a crescut ca şi în anii precedenţi cu peste 30% în volum şi 35% în valoare.

În cifre absolute, piaţa românească în domeniu se cifrează la aproximativ 8.000 de tone, în timp ce valoric ea ajunge la peste 26 milioane euro.

Pentru Rommac, 2007 a însemnat o creştere în volum de 31% şi o creştere în valoare de 26%. S-au înregistrat creşteri pe segmentul Musli, Cornflakes (cereale pentru toată familia), cereale cu calităţi nutriţionale speciale (pentru dietă).

Creşterea pieţei a fost determinată de mai mulţi factori:

·          orientarea cumpărătorilor către produsele alimentare sănătoase

·          evolutia nivelului de trai

·          promovarea intensă a produselor

·          şi nu în ultimul rând de "moda" consumului de cereale

În acest ultim caz, românii preferă cerealele pentru că sunt la "modă" şi uită de celelalte adaosuri. Cei mai expuşi sunt copiii care astfel manâncă o cantitate prea mare de zahăr şi ciocolată din respectivele produse. Există şi pe această piaţă o schimbare a preferinţelor în ultimii ani. S-a conturat un grup fidel cerealelor cât mai puţin procesate, cu adaosuri minime de zahăruri sau aditivi, preocupaţi de un mod de viaţă cât mai natural si sănătos.

! Desi consumul este inca redus, totusi piata de profil are un mare potential de crestere !

Consumul de cereale în România şi în lume

·          România - 570 grame de persoană

·          Finlanda, Belgia, Elveţia - peste 2 kg de persoană

·          Irlanda - peste 8 kg de persoană

Producatori	Cotă cumulată	Mai 2006-Aprilie 2007	Mai 2007-Aprilie 2008
Nestle European Food Loulis Sano Vita Dr. Oetker	În volum	92,3%	91,3%
	În valoare	91,7%	90,9%

Piaţa din România evoluează, consumatorii devin mai exigenţi şi se orientează către produse nutritive cu beneficii multiple. Astfel, producătorii sunt de părere că următorii cinci ani ar putea aduce o dublare a consumului de cereale pentru micul dejun. Nu trebuie neglijată nici tendinta de migrare pe termen mediu si lung către produsele certificate Bio.

Porţia zilnică de cereale pentru micul dejun este disputată între companii precum Nestle, Loulis, European Food, Dobrogea Group, Rommac, Somiro, Sano Vita, Dr. Oetker etc. În condiţiile în care profilul consumatorului se modifică periodic, companiile care lucrează pe această piaţă investesc anual atât în dezvoltarea portofoliului de produse, cât şi în promovarea acestora. Rommac a lansat în 2007 două noi sortimente de Musli (Musli măr copt şi scorţişoară, Musli ciocolată şi căpşuni). Cele două sortimente au condus la creşterea vânzărilor pe acest segment cu 400%.

De asemenea, compania şi-a lărgit oferta de batoane de cereale, prin lansarea unui produs pentru copii şi a două sortimente de Activ Bar, cu proprietăţi nutriţionale specifice, pentru diete, bogat în fibre.

 Sano Vita rămâne fidelă cerealelor sub formă de musli sau fulgi presaţi de cereale. În 2007-2008, au introdus batoanele de cereale produse în Germania. În 2008, (în luna septembrie) au lansat produsul Bixies, 97% fulgi de grâu integral, alimentul cel mai popular în Australia, Noua Zeelandă şi alte ţări de cultură britanică.

Nestle oferă în prezent consumatorilor un portofoliu larg de produse ce acoperă toate segmentele de piaţă: copii, adulţi şi toată familia. Spre deosebire de piaţa din vest, unde copiii au o pondere de 40% din consumatori, în Romania reprezintă aproape 60% din total. Femeile consumă semnificativ mai multe cereale decât barbaţii şi, în timp ce adulţii preferă în special cerealele dietetice, copiii se orientează spre produse care le sunt destinate.

Per total, consumul de cereale pentru micul dejun a crescut ca şi în anii precedenţi, cu peste 30% în volum şi 35% în valoare.

În anul 2008 în martie, s-a completat gama de produse Fitness destinată segmentului adulţi cu un nou produs: Nestle Fitness Chocolat. Acest produs este o combinaţie unică ce conţine fulgi de cereale integrale Nestle Fitness înveliţi într-un strat de ciocolată.

Top producători de cereale mic dejun

Producători	Cotă cumulată	Mai 2006-Aprilie 2007	Mai 2007-Aprilie 2008
Nestle European Food Loulis Sano Vita Dr. Oetker	În volum	87,20%	86,80%
	În valoare	88,20%	88,10%

 

Vânzările cele mai mari de cereale se înregistrează în mediul urban, în Bucureşti, Banat, Ardeal, oraşele mari din Moldova. Cele mai scăzute sunt în Oltenia. Specific acestei pieţe este modalitatea de promovare. Pe lângă clasicele spoturi radio si TV, un rol important îl are promovarea în magazine, la raft. Promoţiile, în special pe segmentul copii reprezintă un avantaj competitiv foarte important pentru Nestle prin prisma calităţii şi a renumelui premiului oferit.

Top producători de alte cereale

Producători	Cotă cumulată	Mai 2006-Aprilie 2007	Mai 2007-Aprilie 2008
European Food Sanovita Rommac Trade Fortin Muhlen Hahne	În volum	97,9%	97,4%
	În valoare	98,0%	97,5%

În ceea ce priveşte adulţii, putem vorbi de o comunicare permanentă cu aceştia realizată prin intermediul brand-ului "Nestle Fitness". Ultima activitate este "Programul de Alimentaţie", un instrument on-line care pe baza informaţiilor furnizate de consumatori, se poate alcătui un plan de alimentaţie personalizat.

Acesta include cantitatea zilnica estimată de kilocalorii necesară pentru a obţine o scadere în greutate, informatii despre cerealele integrale, importanţa unei alimentaţii echilibrate şi sfaturi uşor de urmat pentru a da jos kilogramele în plus.

Sano Vita, pe langă promoţiile din marile magazine, a largit gama de musli folosind fructe autohtone, uscate cu o tehnologie brevetată în România şi implementată în acest an de companie.

Producatorii apreciază că următorii cinci ani ar putea aduce o dublare a consumului de cereale pentru micul dejun.

Preţul materiei prime, a cerealelor, în general, influenţează în mod direct preţul cerealelor pentru micul dejun.

Astfel, anul 2007 a fost dificil şi pentru producătorii de cereale pentru micul dejun care au încercat să nu majoreze preţul. Totuşi, pe viitor nu se stie daca va ramane constant din cauza conjuncturii de pe piata mondiala a cerealelor: recolte slabe, preţul petrolului în creştere.

Specificul pieţei de cereale pentru micul dejun

• Preţul materiei prime, a cerealelor, influenţează în mod direct preţul cerealelor pentru micul dejun.
• Copiii consumă aproape 60% din cerealele pentru micul dejun.
• Femeile consumă semnificativ mai multe cereale decât barbaţii.
• Adulţii preferă în special cerealele dietetice.
• Vânzările cele mai mari de cereale pentru micul dejun se înregistrează în mediul urban, în Bucureşti, Banat, Ardeal, oraşele mari din Moldova. Cele mai scăzute sunt în Oltenia.

• Analiza produsului Nestle pe piaţa locală

  
  

  Nestlé, de-a lungul dezvoltării sale istorice, de la o afacere de dimensiuni mici până la a fi liderul mondial pe piaţa produselor alimentare, a demonstrat o mare capacitate de a se adapta la mediul extern într-o continuă schimbare, fără a-şi pierde însă principiile fundamentale şi valorile de bază, atât de importante pentru succesul pe termen lung.

     Sub motto-ul "Good Food, Good Life", Nestlé oferă consumatorilor din toată lumea:

  ·                           Mărci de calitate şi produse însoţite de Sigiliul de Calitate Nestlé, care este vizibil pe orice ambalaj şi reprezintă un privilegiu foarte important al consumatorului - dreptul la cea mai bună calitate

  ·                           Hrana ce le satisface nevoia zilnică de a duce o viaţă sănătoasă şi activă

  ·                           Inovaţie la nivelul produselor alimentare, ce duce la o bunăstare totală, graţie cercetării şi dezvoltării

  ·                           Un excelent raport calitate - beneficiu - preţ

  ·                           Prezenţa produselor - wherever, whenever and however ("oriunde, oricând, oricum");

  ·                           Produse ce ne satisfac gusturile locale, dar care se ridică la standarde globale

  ·                           Beneficii sociale prin participarea la activităţi şi sponsorizări locale

     În 1866, in Vevey, Elveţia, Henri Nestlé, un farmacist experimentat, a creat în premieră un produs alimentar pentru sugari bazat pe cereale şi lapte, pe care l-a numit Farine Lactée Nestlé.
     Într-o zi, un prieten a venit la el cu un bebeluş ce fusese născut prematur cu o lună. Deoarece nu tolera nici un fel de mâncare, medicii din localitate nu i-au dat şanse de supravieţuire bebeluşului. Henri Nestlé a hrănit bebeluşul cu laptele său cu cereale şi acesta a supravieţuit. În câţiva ani noul produs s-a extins datorită cererii din aproape toată Europa.
     Henri Nestlé şi-a denumit compania Societé Farine Lactée Henri Nestlé şi a folosit numele său drept logo, nume care în limba germana înseamnă " cuibuşor ", precum şi emblema familiei sale - un cuib de păsări în care mama îşi hrăneşte puiul. Acest simbol al familiei protectoare continuă să fie folosit de către Companie pentru a evoca siguranţă, afecţiune, natură şi hrană.

      Activitatea Nestlé în România a început în Bucureşti, în iulie 1995, cu un birou de reprezentanţă care avea 6 angajaţi (“Société pour l’Exportation des Produits Nestlé SA”) şi se ocupa cu importul de cafea, cereale pentru mic dejun, hrană pentru nou născuţi, supe şi cuburi instant.
  În anul 2000 Nestlé a achiziţionat JOE IBC, producătorul local de napolitane, lider de piaţă cu marca JOE.
     Nestlé Romania a continuat să producă napolitane marca JOE, iar de-a lungul anilor, producţia a devenit tot mai complexă. În prezent, fabrica dispune de 3 linii de producţie napolitane şi şi-a diversificat activitatea achiziţionând echipamente necesare procesului de ambalare cafea.
     Datorită calităţii produselor, s-au dezvoltat şi relaţiile comerciale externe – în prezent, produsele fabricate la Timişoara se exportă în peste 14 ţări.
     Distribuţia produselor Nestlé a evoluat în ritm accelerat. Pornind de la un singur distribuitor naţional cu care se lucra în 2003, în 2004 a început procesul de distribuţie directă către clienţi internaţionali, în timp ce piaţa tradiţională a fost acoperită printr-un sistem de parteneri de distribuţie regionali.
  În prezent, Nestlé România colaborează cu 12 clienţi internaţionali şi 12 parteneri de distribuţie regionali.
     Vânzările înregistrate de Nestlé România au crescut în perioada 2003 – 2007 cu aproximativ 300%. Un factor de succes în atingerea acestui nivel, l-a constituit instruirea pe plan local şi internaţional a angajaţilor din departamentul vânzări. Nestlé s-a implicat activ şi în pregătirea forţei de vânzare a partenerilor de distribuţie.

   

  Chiar dacă suntem mult în urma Europei, piaţa cerealelor pentru micul dejun a crescut mult în ultimii ani, fiind definită de specialişti ca o piaţă încă în formare, însă foarte dinamică.

  Motivele creşterii sunt de la dorinţa de imitare a ceea ce se face în vest până la acceptarea pe baza informaţiei sau convingerea în urma testării.

  În plus, succesul înregistrat de cerealele pentru micul dejun în rândul consumatorilor români îşi are cauza şi în schimbările majore din sectorul de retail în ultimii ani. Pentru că preferinţa pentru cumpărăturile făcute în hipermarketuri se accentuează din ce în ce mai mult, iar din cosul de cumpărături fac parte acum şi cerealele pentru micul dejun, trendul se menţine în continuare crescător la aceste produse.

  Piaţa cerealelor are un caracter sezonier. Sezonalitatea acestei categorii de produse, în special la adulţi, este legată de o creştere a consumului de cereale imediat după Crăciun, din motive lesne de înţeles datorită profilului nutriţional al elementelor din acea perioadă, precum şi înainte de venirea verii, când femeile devin mult mai preocupate de modul cum arată, având în vedere apropierea vacanţei.

  Vârfurile de vănzări depind şi de promoţii. În ceea ce priveşte promovarea, ambalajul joacă un rol foarte important în comunicarea valorilor produsului, alături de comunicarea media şi de mijloacele de promovare «in-store».

   

  Concurenţă

   

  Porţia zilnică de cereale pentru micul dejun, disputată de companii precum Nestle, Loulis, European Food sau Dobrogea Group este înca destul de redusă comparativ cu alte state europene, însă ritmul de creştere de până la 50% anual ar putea trece piaţa de 35 mil. euro.

  Companiile care activează pe această piaţă investesc anual atât în dezvoltarea portofoliului de produse, cât şi în promovarea acestora

  Printre brandurile de cereale Nestle prezente pe piaţa din România se numără Nesquik, Chocapic, Cheerios, Cini Minis, Cookie Crisp, fulgii de cereale Gold Flakes & Corn Flakes, Fitness şi Musli, dar şi batoanele de cereale pentru copii Nesquik şi Chocapic şi cele pentru adulţi Fitness. Nestle a atins in 2008 o cifra de afaceri de aproape 200de milioane euro
     Cifra reprezinta o crestere de 25% comparativ cu anul 2007, dar si o majorare semnificativa a cotei de piata pentru produsele de top din toate diviziile Nestle.

  Grupul grec Loulis International Foods, prezent pe piata locala prin intermediul companiei Loulis Romania. Grupul Loulis este prezent pe piata romaneasca din 1998, divizia de cereale fiind lansata in 2003, sub brandul Fortza. Acesta include doua categorii de produse - fulgii de porumb si cerealele pentru micul dejun - primele dintre acestea si anume fulgii de porumb fiind produse cunoscute pe piata romaneasca inca din 1971, compania Titan SA din Bucuresti fiind primul producator din Romania.
  In 1999, grupul grec achizitioneaza compania din capitala, iar fulgii de porumb raman in continuare in productie sub brandul Fortza. La inceputul anului 2004, Loulis lanseaza pe piata o gama premium de cereale pentru micul dejun, portofoliul companiei incluzand in acest moment sase produse. Loulis are o cota de piata, dupa volumul de vanzari, de 24% la nivel national si de 37% in Bucuresti. Loulis a realizat in 2006 o cifra de afaceri de 45 mil. euro si un profit net de 760.000 de euro, in crestere fata de 2005

  Grupul European Food&Drinks, detinut de fratii Micula. Divizia de cereale a intrat pe piata la inceputul anului 2002, primele sortimente produse fiind sub brandul Viva. In anii care au urmat compania a mai lansat pe piata alte doua branduri, Olla si Rollo, fiecare incluzand mai multe sortimente de cereale.
  "Cele mai noi aparitii pe acest segment sunt cerealele pentru micul dejun destinate copiilor, acestea fiind sub marca Trompi. Produsele European Food sunt vandute atat pe piata locala, cat si pe pietele externe, in Israel, Cehia, Slovacia, Ungaria si Bulgaria. Afacerile grupului European Food & Drinks detinut de fratii Micula au ajuns la 882,5 mil. euro anul 2007trecut (2.945,28 mil. lei), in crestere cu aproximativ 10% fata de 2006, potrivit

  Alt producator de cereale pe piata romana este grupul Dobrogea. Cerealele pentru mic dejun Dobrogea, lansate în 2002, sunt obţinute cu tehnologii moderne care respectă reglementările sistemului integrat calitate-HACCP-mediu. Cerealele pentru micul dejun sunt fabricate din materii prime indigene. Realizarea cerealelor mic dejun se înscrie în preocuparea Dobrogea de a fabrica produse sănătoase, fortifiate cu minerale şi vitamine, cu aport de fibre alimentare, în condiţii de strictă igienă.
  Calitatea produselor finite este certificată prin analize efectuate în laboratoarele grupului Dobrogea, utilate modern şi acreditate RENAR. Produsele nu conţin coloranţi, aditivi sau conservanţi. Companie cu capital integral românesc, Dobrogea Grup a realizat în anul 2008 o cifră de afaceri consolidată de 60 milioane euro. "În ultimii 15 ani, Dobrogea Grup a investit peste 52 milioane de euro pentru modernizarea facilităţilor de producţie, introducerea de noi tehnologii şi îmbunătăţirea activităţilor logistice.

   

  Analiza produsului Nestle Fitness

  Gama Nestle Fitness se adresează în special femeilor tinere, care doresc să aibă un regim alimentar sănătos şi care se preocupă pentru felul în care arată. Se manifestă o tendinţă a concentrării pieţei ţintă pe zonele din mediul urban, femeile din mediul rural reprezentând un procent nesemnificativ în această categorie. Mai mult decât atât, piaţa ţintă se concentrează pe marile oraşe din România, unde numărul consumatorilor este mare iar puterea de cumpărare ridicată.

  Motivul care stă la baza cumpărării produselor Nestle Fitness trece dincolo de gustul propriu- zis al produselor şi este reprezentat de  urmările de preferat favorile ale consumului de cereale integrale. Clienţii cumpără de fapt imaginea corpului cât mai aproape de perfecţiune şi al organismului sănătos. Aici un rol foarte important îl au tehnicile de promovare ale produsului şi în special reclamele TV. Reclama trezeşte în femei conştiinţa importanţei pe care o au alimentele asupra calitaţii şi longevităţii fiecăreia şi prezintă un produs, ca o alternativă accesibilă, pentru a asigura menţinerea unui corp frumos. Sloganul adoptat de Nestle  pentru noul său produs este: “Silueta care te prinde”, evidenţiind astfel segmentul de consumatori pe care il vizează, şi anume, femeile.

  În ceea ce priveşte frecvenţa de cumpărare şi locaţiile preferate, s-a observat în ultimul timp că femeile preferă să cumpere cerealele integrale de la supermarketuri sau hipermarketuri pentru că le oferă o gamă mai variată şi posibilitatea de a alege produsul dorit. Magazinele obişnuite în care clienţii sunt serviţi de vânzători restricţionează posibilitatea de a vedea caracteristicile fiecărui produs, de a le compara cu alte produse şi de a face alegerea potrivită. Frecvenţa de cumpărare depinde şi de gramajul produsului. În cazul cerealelor integrale Nestle Fitness, acestea se prezintă în pungi de 250 gr sau 500 gr şi observăm astfel că o femeie cumpără în medie săptămânal astfel de cereale.

  Pentru clientele care consumă zilnic regulat Nestle Fitness, frecvenţa cumpărării poate fi de două ori pe săptămână.

  Scopuri şi obiective

  - cerealele Nestle Fitness  să fie cât mai cunoscute pe piaţa românească ,în special în rândul femeilor sau a celor ce vor să aibe un mod de viaţă sănătos;

  - să câştige notorietate;

  - să crească vânzările;

  - educarea pieţei, învăţarea modului de folosire a produsului, crearea unui tipar comportamental cu privire la cerealele Fitness;

  - atragerea de clienţi noi;

  - fidelizarea clienţilor existenţi;

  2. LISTA DE ACTIVITATI – PLANIFICAREA IN TIMP
  
  

  ·              Fixarea zonei teritoriale unde va avea loc promovarea – repartizarea geografica.
  Firma Nestle Romania a decis să facă “achiziţii nationale” (de spaţiu publicitar), difuzând reclame prin intermediul reţelelor nationale de televiziune, prin revistele cu tiraj naţional etc.
  Cu toate că Nestle deţine un procent ridicat din piata producătorilor de cereale, pe plan naţional, acest procent poate varia de la regiune la regiune. Prin urmare, publicitatea naţională a produsului Nestle Fitness poate fi eficientă, dar nu poate ţine seama în mod eficace de diversele situaţii existente pe plan local.
  
  

  ·              Fixarea deciziilor privind planificarea in timp a difuzarii publicitatii.
  Difuzarea publicitatii va avea caracter de continuitate, astfel expunerea produsului Fitness se va programa in mod uniform, pe parcursul a 28 de zile.
  Nestle a ales sa utilizeze publicitatea continua pentru a-si extinde piata, pentru ca Fitness poate fi un produs cumparat frecvent ( prezinta o necesitate ridicata in alimentatia zilnica) si pentru ca categoria de cumparatori – femeile – este clar definita.
  
  

  ·              Fixarea mijloacelor publicitare – alegerea sloganului publicitar.
  Pentru asigurarea audientei, frecventei si impactului asupra potentialilor consumatori, s-au fixat urmatoarele mijloace publicitare:
   Ziarele nationale si locale cum ar fi: “Libertatea”, “Ziua”, “Adevarul”, “Formula As”, “Jurnalul National”. Acest mijloc publicitar s-a ales deoarece ofera aparitie la momentul dorit, o buna acoperire a pietei locale, grad inalt de credibilitate.!
   Televiziunea locala si cea nationala : Prima TV, PRO TV, Antena 1, TVR 1. Televiziunea combina imaginea, sunetul si miscarea; se adreseaza simturilor, capteaza atentia si are audienta mare.!
   Reviste : “Lumea Femeilor”, “Bolero”, “Olivia”, ”Unica”, “Avantaje”. Revistele ofera un grad mare de selectivitate geografica si demografica, credibilitate si prestigiu, reproduceri de calitate superioara, durata mare de viata, grad semnificativ de transmitere intre cititori.!
   Panotaj in diversele puncte centrale ale marilor orase.!
   Internet: pe site-ul www.cereals.ro, si pe diferite alte site-uri.! 
   Sampling in supermarketurile si hipermarketurile din Bucuresti: Metro, Selgross, Billa, Cora, Mega Image, La Fourmi.!
  Sloganul publicitar ales de Nestle pentru noul sau produs cerealier este: “Silueta care te prinde”.

          Pentru a veni cât mai mult în avantajul clientelor, Nestle a completat gama clasică a cerealelor integrale si prezintă următoarele trei sortimente: Nestle Fitness, Nestle Fitness Fruits şi Nestle Chocolate. Piaţa ţintă a cerealelor integrale Fitness este reprezentată, aşa cum am afirmat mai sus, de femei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 40 de ani, care manifestă interes pentru alimentaţia sănătoasă.

          Strategia pe care o propunem firmei se referă la fidelizarea consumatoarelor şi sporirea satisfacţiei acestora. Nestle se bucură deja de renume şi este lider pe piaţa românească în materie de astfel de produse. Cerealele Fitness se remarcă prin calitate, imagine şi rezultatele dovedite. Ceea ce poate face Nestle în continuare constă în realizarea unor promoţii şi aducerea unor avantaje suplimentare produsului pentru fidelizarea clienţilor.

  
  

   

  Modalitatea de fidelizare a clientelor

           Ce ar trebui să se ia în calcul dacă se doreşte fidelizarea clienţilor? În primul rând trebuie identificate momentele în care clienţii intră în contact cu compania sau produsul, care este modalitatea prin care clienţii ajung la produs, când şi cu ce frecvenţă şi ce se poate îmbunătăţi la acest sistem. Marea majoritate a greşelilor de marketing se produc datorită faptului că aproape nimeni nu analizează de ce numărul clienţilor a scăzut, care au fost aspectele care i-au nemulţumit.

           Pentru a implementa o strategie de loializare Nestle trebuie să dezvolte un set de instrumente prin care să obţină un feedback din partea clienţilor şi un instrument de targetare axat pe ceea ce îl interesează pe client. Pentru ca totul să aibă efectul scontat, înainte de a iniţia o strategie de fidelizare trebuie făcută o analiză foarte detaliată e informaţiilor existente despre client, astfel încât să existe o segmentare pertinentă. Existenţa unei irelevanţe în acţiunea firmei conduce la diminuarea încrederii consumatorului şi în cele din urmă la ignorarea mesajului transmis. A nu menţine un dialog conduce la concluzia că firma nu este interesată decât de vânzarea produselor sale şi nu îi pasă de client.

           Eficienţa acţiunilor de fidelizare se măsoară în recomandări. Fiecare dintre noi este într-un fel un mic lider de opinie şi îi putem influenţa pe cei din jurul nostru, de aceea oferim sfaturi din domeniul în care suntem informaţi.  De aceea compania trebuie să fie atentă la fiecare client pe care îl nemulţumeşte. În primul rând, când vine vorba de un client nemulţumit, nu este doar unul, ci cel puţin patru. Studiile arată că acel client va povesti la cel puţin trei prieteni ce a păţit şi ce fel de companie jalnică a întâlnit .

           Astfel strategia propusă de fidelizare a clienţilor Nestle Fitness se bazează pe recompensarea clientului de fiecare dată când cumpără. Acesta este un truc al vânzărilor directe şi se bazează pe recompensarea clienţilor la fiecare cumpărare, chiar dacă această recompensă este foarte mică. Este o tehnică extrem de puternică şi creează nivele de fidelizare.

           Propunem ca Nestle să acorde beneficii pentru fiecare nivel de implicare a clientului. A cumpărat o dată? Nestle îi mulţumeşte şi îl recompensează. A cumpărat şi a doua oară? Clientul primeşte încă un beneficiu. Deşi sunt investiţii de timp, bani şi efort pe termen scurt, această strategie va scoate bani pe termen lung, generând un cashflow constant şi echilibrând financiar compania.

           Oferta

           Nestle va oferi la achiziţionarea fiecărei pungi de cereale de 250 gr  câte un baton de cereale Fitness, pentru a completa micul dejun cu un desert gustos şi hrănitor.

           La fiecare pungă de 500 gr de Nestle Fitness Fruits cumpărată clienţii vor primi un bol gradat special pentru servirea cerealelor la micul dejun. Multe consumatoare nu cunosc care e porţia potrivită de cereale ce trebuie consumate zilnic. Astfel că ideea cu care va veni Nestle se referă la acordarea de boluri speciale pentru cereale, boluri ce vor fi gradate pentru a veni în ajutorul clientelor. Pachetul va purta numele de FitBowl.

           Dorind să satisfacă nevoile clienţilor, dincolo de creşterea veniturilor din vânzarea produselor companiei, Nestle va acorda gratuit câte o cană pentru servit cafea la cumpărarea fiecărei pungi de 500 gr de cereale Fitness Choco. Acest pachet special se va numi stay Fit with Ness.

           Pentru varianta de cereale clasice Nestle va crea pachetul Fitness&Fly, prin care va acorda gratuit un fluturaş magnetic ce poate fi aplicat pe frigider sau alte obiecte din bucătărie şi sugerează ideea că oricine consumă regulat cerealele Fitness va fi suplu şi frumos ca un fluture.

           Toate cele trei produse gratuite oferite prin pachetel FitBowl, stay Fit with Ness şi Fitness&Fly vor avea inscripţionată marca Nestle Fitness.

           Dincolo de oferta propriu-zisă...

           Fiecare pachet special de cereale integrale Fitness va avea înscris un număr cu care clientul se va putea loga pe site-ul special creat de Nestle. De exemplu, dacă o femeie cumpără o pungă de cereale Nestle Fitness, aceasta poate să intre în comunitatea virtuală Nestle. Ea va crea un cod de utilizator pentru logare pe site şi la fiecare nouă cumpărare de cereale Fitness va introduce acel număr de pe pungă şi va avea astfel acces la şi mai multe informaţii. Care vor fi avantajele acestui site? Consumatoarele Nestle vor avea la dispoziţie informaţii despre diete, regimuri de viaţă sănătoasă, anumite reţete culinare. La crearea contului pe site clientul va trebui să se înregistreze cu datele personale, astfel că Nestle va avea o bază de date cu clienţii, vârsta acestora, locaţia şi tipul de produs preferat. Mai mult decât atât, la fiecare nouă cumpărare de cereale, clientul va introduce un nou cod, astfel că firma va avea informaţii despre frecvenţa de cumpărare a consumatorilor.

           De ce o nouă cumpărare, un nou cod? Pentru că fiecare pungă are un cod şi înscrierea a cât mai multe coduri pe site va creşte şansa clienţilor de a câştiga marele premiu: un abonament gratuit pentru un an la cea mai performantă sală de fitness din oraşul câştigătorului.

           Totodată, Nestle va pune la dispoziţia membrilor comunităţii un serviciu Live Support, prin care clientul va putea intra în legătură cu un consultant în nutriţie, specialist in psihologie. Acesta va avea responsabilitatea de a înţelege problemele clientului şi de a-l ajuta în rezolvarea lor.

           Tot aici clientul va putea posta comentarii despre produs, critici şi recomandări.

           Fişa clientului este foarte importantă pentru companie întrucât permite studierea comportamentului consumatorului, preferinţele acestuia şi furnizează date importante pentru creşterea vânzărilor.

           Nestle va afla prin intermediul fişei clientului care este motivul pentru care se cumpără produsul, care este frecvenţa de cumpărare, care este produsul preferat şi astfel îşi va dimensiona mai bine cantitatea fabricată şi vândută.

           În acelaşi timp, în ideea lansării unui nou produs din această gamă, Nestle poate afla informaţii preţioase în legătură cu ce şi-ar dori clienţii, evitând riscul lansării unui produs pentru care nu ar exista cerere. În acelaşi timp, prin această fişă compania primeşte diverse informaţii, fără a mai iniţia cercetări sau studii de piaţă, reducând costul de marketing.