luni, 18 mai 2009

Evaziune fiscala, paradisuri fiscale

Evaziune fiscala, paradisuri fiscale

 

 

 

De ce evaziune fiscale?

 

Ne uitam la stiri si ne minunam, cand vine vorba de firme care au comis evaziune fiscala. “Cum si-au permis sa pacalesca statul!?” asta e intrebarea care ne trece prin materia noastra cenusie. Dar intrebarea care, de fapt ar trebui pusa este: “Ce motive au avut?”. Intr-o lume in care exista taxe pentru faptul ca existi, nu-i mai poti condamna pe cei ce comit diverse infractiuni financiare.

Mentalitatea cu care toti ne-am nascut este urmatoarea: te nasti, inveti 1/3 din viata cum sa devi un bun angajat, te angajezi si... platesti impozite si taxe tot restul vietii tale... ca spre sfarsitul vietii sa primesti o suma modica din partea statului care sa nu iti ajunga nici macar pentru nevoile primare. Si atunci cine traieste mai bine? Cel ce isi plateste darile la stat constat sau cel care prin diverse metode cauta sa plateasca cat mai putin la bugetul statului.

 

Cine este statul pana la urma?

 

Cine e statul? Statul este un concept creat de oameni pentru controlul maselor. Statul ia mereu si nu da nimic inapoi. Banii dati la stat nu se intorc in aceasi masura inapoi, prin intermediul serviciilor prestate de stat.

Dar lasand la o parte aceste sloganuri anti-capitaliste, sa trecem la probleme financiare pe care le ridica evaziunile fiscale si paradisurile fiscale.

 

Ce este evaziunea fiscala?

 

Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine. Acest sens este conform legii nr 87/1994, republicata, desigur o definitie lunga si plictisitoare care nu sugereaza decat un singur lucru: daca nu iti declari veniturile conform realitatii si platesti mai putine dari la stat atunci inseamna ca ai comis o infractiune si suferi consetinele. Consecinte ce le vom enumera mai jos.

 

Tehnicile de fraudare se pot clasifica dupa mai multe criterii:

 

  1. Criteriul fiscal este criteriul in baza caruia se distinge frauda care se sprijina pe asezarea impozitului si cea care are loc in stadiul platii obligatiei fiscale. Evident, prima este cea mai raspandita, constand in diminuarea bazei impozabile prin minimizarea veniturilor, beneficiilor sau cifrei de afaceri ori prin maximizarea cheltuielilor deductibile din punct de vedere fiscal. Evaziunea fiscala care are loc cu ocazia platii obligatiilor fiscale se refera in special la taxele vamale (evaziune vamala) si taxa pe valoarea adaugata.
  2. Criteriul material permite sa se distinga doua mari tehnici de frauda: prima, ascunderea materiei impozabile, iar cea de-a doua majorarea cheltuielilor deductibile. Tot in functie de acest criteriu s-a procedat la distingerea intre evaziunea fiscala savarsita prin actiune si cea savarsita prin omisiune. Daca prima presupune un comportament activ (ex: folosirea unui inscris fictiv), cea de-a doua se caracterizeaza printr-o abtinere, cum ar fi nedeclararea unui venit.
  3. Criteriul subiectiv, ce tine de autorii fraudei, distinge intre evaziunea fiscala savarsita de persoanele fizice si cea savarsita de persoanele juridice. Aceasta distinctie este necesara in ceea ce priveste stabilirea raspunderii si sanctiunii.
  4. Criteriul cantitativ opune frauda artizanala, foarte larg raspandita, fraudei industriale, aceasta din urma putand fi caracterizata ca o componenta a crimei organizate.

 

5.Evaziunea fiscala este atat pe plan national, cat si pe plan international.

 

Ce forme de evaziune fiscala exista:

 

  • tinerea unor registre contabile nereale;
  • distrugerea voita a unor documente care pot ajuta la aflarea adevarului privnd livrarile de marfuri, preturile practicate, comisioanele incasate sau platite;
  • intocmirea de documente de plata fictive;
  • modificarea nejustificata a preturilor de aprovizionare si a cheltuielilor de transport, manipulare si depozitare;
  • intocmirea unor declaratii vamale falsela importul sau exportul de marfuri;
  • intocmirea de declaratii de impunere false, cand cu buna stiinta nu sunt mentionate decat o parte din veniturile realizate
  • refuzul de a prezenta organelor de control, imputernicite conform legii, documentele justificative si actele de evidenta contabila, precum si bunurile materiale supuse impozitelor, taxelor si contributiilor la fondurile publice, in vederea stabilirii obligatiilor bugetare; 
  • intocmirea incompleta sau necorespunzatoare a documentelor primare ori acceptarea de astfel de documente in scopul impiedicarii verificarilor financiar-contabile, daca fapta a avut drept consecinta diminuarea veniturilor sau surselor impozabile;
  • punerea in circulatie, in orice mod, fara drept, sau detinerea in vederea punerii in circulatie, fara drept, a documentelor financiare si fiscale;
  • sustragerea de la plata obligatiilor fiscale prin neinregistrarea unor activitati pentru care legea prevede obligatia inregistrarii sau prin exercitarea de activitati neautorizate, in scopul obtinerii de venituri
  • sustragerea in intregime sau in parte de la plata obligatiilor fiscale, in scopul obtinerii de venituri, prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului ori a sursei impozabile sau taxabile ori prin diminuarea veniturilor ca urmare a unor operatiuni fictive
  • omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in acte contabile sau in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori inregistrarea de operatiuni sau cheltuieli nereale, in scopul de a nu plati ori a diminua impozitul, taxa sau contributia
  • organizarea si conducerea de evidente contabile duble, alterarea sau distrugerea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor, in scopul diminuarii veniturilor sau surselor impozabile
  • emiterea, distribuirea, cumpararea, completarea ori acceptarea cu stiinta de documente fiscale false
  • sustragerea de la plata obligatiilor fiscale prin cesionarea partilor sociale detinute intr-o societate comerciala cu raspundere limitata, efectuata in acest scop
  • sustragerea de la efectuarea controlului financiar-fiscal prin declararea fictiva cu privire la sediul unei societati comerciale, la sediile subunitatilor sau la sediile punctelor de lucru, precum si la schimbarea acestora fara indeplinirea conditiilor prevazute de lege, efectuata in acest scop 

 

 

Exista si o veste buna!

 

Pedepsele se reduc pentru urmatoarele situatii:

 

  • in cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de judecata, invinuitul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei pentru fapta savarsita se reduc la jumatate;
  • daca prejudiciul cauzat si recuperat este de pana la 100.000 euro, se poate aplica pedeapsa cu amenda;
  • daca prejudiciul cauzat si recuperat este de pana la 50.000 euro, se aplica o sanctiune administrativa care se inregistreaza in cazierul judiciar.

 

Lasand la o parte cadrul juridic, sa trecem la practica:

 

Un caz concrect de evaziune fiscala:

 

Suntem o firma de imobiliare, numita ficitiv, BlocusoareVesele S.A.

 

Avem 20 de milioane de euro in contul curent al firmei la banca XCR.

 

Achizitionam teren, adica 200 de hectare in judetul Ilfov, de la diversi intermediari. Costul terenului este de 15 euro/mp2, sub valorea pietei. 200 hectare => 200.000 mp2 x 15 euro/mp2=3.000.000 euro.

=>Cont curent 17 milioane euro.

Impozit platit statului: 16% x 3.000.000 euro=480.000 euro

=>Cont curent 16.520.000 euro

Motiv (sub valoarea pietei): intermediarii au negociat ca pe acte sa apara costul terenului de 15 euro/mp2, insa in realitate pretul platit a fost de 30 euro/mp2. Ceea ce inseamna ca suma reala platita a fost de 6.000.000 euro, impozit platit 480.000 euro, impozit economisit prin evaziune fiscala: 480.000 euro.

Ceea ce inseamna ca din contul curent al bancii au disparut 6.960.000 euro, bani care acum trebuiesc justificati.

Cont curent: 13.520.000 euro

 

Cea mai simpla metoda pentru a justifica 3.480.000 euro (3.000.000 euro restul sumei achitate intermediarilor si 480.000 euro impozit neplatit sau evaziunea fiscala) , este sa-ti incendiezi sediul firmei si sa declari ca in interiorul unui seif, din sediu se afla aceasta suma de bani. Sunt atatea metode prin care poti incedia o cladire si sa lasi impresia ca a fost un accident, insa nu o sa intram in astfel de detalii. Sediul trebuie asigurat, sau cel putin biroul respectiv. Iar dovada banilor din interiorul seiful va aparea in contabilitate. Ceea ce inseamna ca va trebui mituit contabilul, astfel incat sa accepte sa treaca in contabilitate ceva ce nu exista. Desigur aceasta metoda este poate, prea extrema, dar are rezultatele cele mai eficiente.

 

Cei 480.000 se vor duce in contul elvetian al bancii UBS. Datorita legilor restrictive, niciun stat nu are dreptul sa ceara informatii despre sumele depuse in orice banca elvetiana.

Amintim aici cazul UBS dat in judecata de catre Washington:

 Cea mai mare banca din Elvetia - UBS a fost data in judecata de catre autoritatile de la Washington, care au cerut ca aceasta institutie financiara sa dezvaluie identitatea celor 52.000 de clienti despre care se crede ca ascund miliarde de dolari in conturi bancare secrete. 

 

... UBS a fost de acord sa plateasca guvernului american 780 de milioane de dolari, dupa ce a recunoscut ca unii angajati au ajutat clientii americani sa insele autoritatile fiscale americane.

"Investigatiile noastre au descoperit un numar limitat de cazuri de frauda fiscala, conform legislatiei din Statele Unite si a celei elvetiene", a declarat presedintele bancii, Peter Kurer. Confidentialitatea intre banca si clientii sai "nu exista pentru a proteja cazurile de frauda fiscala" - a dat asigurari oficialul bancar.

 

                                       Stire preluata din http://economie.hotnews.ro

 

 

      Nu trebuie sa fim experti in finante banci ca sa ne dam seama ca prin faptul ca, UBS a fost de-acord sa plateasca 780 milioane $ si sa nu dea numele celor 52.000 clienti si conturile lor, e clar o dovada ca cele 780 milioane $ nu reprezinta decat maruntis in comparatie cu sumele din depozitele elvetiene ale celor 52.000 de clienti.

 

Prin urmare, daca nici Washington-ului nu i s-a acordat prilejul de a controbai prin conturile elvetieni ale evazionistilor, atunci ce sanse exista ca statul roman sa aibe un statut preferential? Raspuns: Nici nu credem ca ar fi primit raspuns inapoi.

Cu alte cuvinte banca perfecta pentru evaziunea noastra fiscala.

 

 

Continuand povestea evazionista:

 

Terenul este achizitonat, urmeaza crearea proiectului. Care se ridica la suma de 3.000.000 mil euro in realitate, insa in acte doar 1.000.000 mil euro. Prin urmare firma BlocusoareVesele S.A. plateste statului 160.000 impozit. Insa in realitatea firma a fraudat statul cu 320.000 de euro. Cei 320.000 euro se duc in contul elvetian al bancii UBS. Urmeaza sa justificam cei 2.000.000 mil euro care nu apar in contabilitate. Reamintim cont curent XCR, 13.040.000 euro – 3.000.000 euro – 320.000 euro= 9.720.000 euro.

 

 

Din momentul achizitonarii proiectului, putem sa atuntam si potentialii clienti. Pentru a ridica cele 20 de blocuri, parcul, zona comerciala de 15 cladiri si mall-ul, avem nevoie de 121.600.000 euro. Evident este imposibil continuarea proiectului, avand in vedere suma din contul XCR. Insa exista solutii pentru orice problema. Cerem avans de la clienti in valoare de 50% pentru achizitionarea unei locuinte in viitorul cartier rezidential. Cerem 80% din suma spatiului comercial firmelor care vor dori sa achizitoneze spatiu in zona comerciala sau/si mall.

Nu putem insela statul prin intermediul clientilor viitorului cartier rezidential, drept urmare evaziunea fiscala poate rezulta la materialele de constructie. Costul estimat la 121.600.000 euro poate fi redus, printr-o simpla intelegere cu firma de constructii, la 100.600.000 euro. Prin urmare platim firmei de constructii 121.600.000 euro pentru materialele de constuctie si serviciile oferite, insa in acte trecem doar 100.600.000 euro. In loc sa platim statului 19.456.000 euro, noi dam 16.096.000 euro. 3.360.000 euro se duc in contul elvetian UBS (bani rezultati prin evaziune fiscala).

Costuri totale 131.400.000 euro, venituri din vanzarea cartierului rezidential 180.000.000 euro, scadeam datoriile si aflam profitul= 32.504.000 euro. O afacere profitabila daca stam sa ne gandim ca am pornit afacerea cu 20 de mil euro. In plus adunam si suma de 4.160.000 euro din contul elvetian UBS. Bani care altmiteri intrau automat in buzunarul statului si ar fi fost cheltuiti sub nicio forma in favoarea noastra.

 

Ce legi am incalcam prin urmarea acestui „plan de afaceri” cu tenta evazionista:

 

1.    tinerea unor registre contabile nereale

2.    distrugerea voita a unor documente care pot ajuta la aflarea adevarului privnd livrarile de marfuri, preturile practicate, comisioanele incasate sau platite

3.    intocmirea incompleta sau necorespunzatoare a documentelor primare ori acceptarea de astfel de documente in scopul impiedicarii verificarilor financiar-contabile, daca fapta a avut drept consecinta diminuarea veniturilor sau surselor impozabile

4.    omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in acte contabile sau in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori inregistrarea de operatiuni sau cheltuieli nereale, in scopul de a nu plati ori a diminua impozitul, taxa sau contributia

!Aceste sunt doar incalcari privind savarsirea faptei de evaziune fiscala!

 

 

 

Alt caz de evaziune fiscala:

 

Doi administratori de firme de transport, savarsesc infractiuni de evaziune fiscala si folosesc banii societatii in interes personal. Cei doi au dispus efectuarea unor transporturi internationale de marfuri pe ruta Polonia - Romania, pentru care au incasat contravaloarea si nu au evidentiat in contabilitate banii obtinuti.

 

 

 

Statistici evaziune fiscala

 

Statisticile intocmite de comisarii Garzii Financiare Neamt, la nivelul trimestrului trei al acestui an, arata ca evaziunea fiscala continua sa macine sistemul economic, deoarece, lunar, se descopera noi cazuri. Asa se face ca, in ultimele trei luni, comisarii au stabilit ca 14 societati comerciale din judet se fac vinovate de comiterea unei evaziuni fiscale in valoare totala de aproximativ 20 de miliarde de lei vechi. Marea majoritate a cazurilor de evaziune fiscala continua sa se produca in domeniul comertului cu masa lemnoasa, dar nici alte domenii de activitate la fel de manoase, precum comertul cu produse petroliere, nu sint scutite de aceasta plaga. Cel mai spectaculos caz de evaziune a fost depistat de comisari in luna septembrie, iar firma incriminata este Macaro Construct SRL din Piatra Neamt, care a fost acuzata ca a prejudiciat statul cu peste 15,3 miliarde de lei. Comisarii nemteni au facut, luna trecuta, cea de-a doua sesizare impotriva acestui agent economic dupa ce, in luna iunie a acestui an, l-au acuzat tot de evaziune fiscala provenita din traficul cu produse petroliere, dar atunci valoarea prejudiciului fusese mai mica, de doar 662 milioane de lei. Societatea Macaro Construct este, in opinia reprezentantilor Garzii Financiare, o firma fantoma, intrucit la adresa pe care este inregistrat sediul social nu functioneaza nimeni, patronii nu au fost de gasit in ciuda mai multor invitatii transmise la sediul firmei, cit si la adresele de domiciliu, iar aceasta societate nu a mai depus bilant de activitate la Directia de Finante Neamt de citiva ani. Patronii firmei sint doua persoane din judetul Bistrita Nasaud care au infiintat, in urma cu citiva ani, societatea in Piatra Neamt. Se pare ca acestea nu facusera decit sa se aprovizioneze cu tipizate pe care le foloseau pentru a atesta diverse afaceri fictive, iar beneficiarii se foloseau de respectivele facturi pentru a solicita si primi rambursari de TVA, sume pe care le imparteau, apoi, cu bistritenii. Toata smecheria ar fi mers poate mult si bine daca, in luna mai a acestui an, comisarii financiari din Braila nu ar fi facut un control de rutina la o societate din judet, unde au depistat o factura emisa de firma Macaro si care arata ca ar fi fost vindute produse petroliere in valoare de 662 milioane de lei. Pentru ca se suspecta ca este vorba de o tranzactie fantoma, a inceput o verificare si astfel s-a ajuns la intocmirea primei sesizari penale. Dupa citva timp, si in Prahova au fost descoperite trei facturi emise de agentul economic nemtean si care atestau ca acesta vinduse transformatoare si motoare electrice, in valoare totala de 15,3 miliarde de lei, catre firma prahoveana. Cu prilejul verificarilor, au fost depistate mai multe facturi, dintre care una era in valoare de 6,6 miliarde de lei, o alta de 8,2 miliarde de lei, iar cea de-a treia - de 4,6 miliarde de lei. Comisarii cred ca, pe baza acestor facturi, agentul economic din Prahova a cerut si obtinut rambursari de TVA de la Fisc, pe care le-a impartit cu patronii din Neamt si asa s-a ajuns la cea de-a doua sesizare penala, in valoare de 15,3 miliarde de lei. 
Tot in ultimele trei luni, comisarii nemteni au depistat 4 firme, toate situate in comunele de pe Valea Muntelui, si care vindusera cherestea in valoare totala de aproape 3 miliarde de lei catre o aceeasi societate din orasul Brosteni, judetul Suceava. Nici una din aceste facturi nu era inregistrata in contabilitate, motiv pentru care comisarii au stabilit ca bugetul a fost prejudiciat cu 3 miliarde de lei, iar firmele din Neamt se fac vinovate de evaziune fiscala. Anual, se descopera zeci de agenti economici ce comit evaziuni mai mari sau mai mici, dar, din pacate, din totalul prejudiciilor, se recupereaza extrem de putin, daca nu chiar deloc, iar vinovatii primesc, in cel mai rau caz, pedepse cu suspendare.

 

Impozitul forfetar un posibil impediment pentru evazionisti

 

 

 

Noua grila prevede ca firmele care au o cifra de afaceri anuala cuprinsa intre 52.001 si 215.000 lei (50.000 euro) sa plateasca un impozit minim in acest an de 2.867 lei si de 4.300 lei (1.000 euro) in 2010. Totodata, societatile care vor incheia anul cu o cifra de afaceri curpinsa intre 215.001 si 430.000 lei (100.000 euro) vor achita 4.333 lei in acest an si cate 6.500 lei incepand de anul viitor. 

 

Astfel, intreprinzatorii care inregistreaza afaceri curpinse intre 430.001 - 4,3 milioane lei (1 milion euro) vor plati un impozit de 5.733 lei in 2009 (si 8.600 lei in 2010), cei care inregistreaza cifre de afaceri intre 4.300.001 - 21.500.000 lei (5 milioane euro) vor plati impozit de 7.333 lei (11.000 lei in 2010).

Firmele care au avut o cifra de afaceri intre 21.500.001 - 129.000.000 lei (30 milioane euro) vor achita la sfarsitul anului 14.667 lei (22.000 lei in 2010), in timp ce societatile care inregistreaza o cifra de afaceri de peste peste 129 milioane lei vor achita statului pentru anul 2009 un impozit forfetar de 28.667 lei, respectiv cate 43.000 lei incepand de anul viitor.

Grila de impozitare

Cifra de afaceri (CA)

Impozit 2009

Impozit 2010

0 - 52.000 lei (12.000 euro)

1.467 lei (341 euro)

2.200 lei (500 euro)

52.001 - 215.000 lei (50.000 euro)

2.867 lei

4.300 lei (1.000 euro)

215.001 - 430.000 lei (100.000 euro)

4.333 lei

6.500 lei

430.001 - 4,3 mil. lei (1 mil. euro)

5.733 lei

8.600 lei

4.3 mil. lei - 21.5 mil. lei (5 mil. euro)

7.333 lei

11.000 lei

21.5 mil. lei - 129 mil. lei (30 mil. euro)

14.667 lei

22.000 lei

> 129 mil. lei

28.667 lei

43.000 lei

 

Ce se doreste prin implementarea impozitului forfetar

 

Prin aceast impozit suplimentar se doreste ca firmele care aparent inregistreaza pierderi sa plateasca statului un minim impozit, altmiteri sa lichideze firma. Multe cazuri de fraudare a statului s-au efectuat prin aceasta simpla metoda, de a declara pierdere si a nu plati impozit la stat. Prin noul sistem de impozitare se garanteaza eliminarea evaziunii fiscale prin aceasta metoda.

!Acesta metoda nu va elimina de tot evaziunea fiscala!

 

 

Paradisurile financiare

 

Ce inseamna paradis financiar

 

In limbajul curent, paradisuri fiscale sunt acele teritorii care ofera o gama larga de avantaje fiscale companiilor offshore inregistrate pe acest teritoriu. (Termenul original englez – tax haven – inseamna refugiu fiscal). O companie offshore poate functiona sub conditii de impozitare favorabile, numai daca este inregistrata intr-un paradis fiscal.

In concordanta cu principiul afirmat mai sus, compania trebuie bineinteles sa functioneze in afara teritoriului de inregistrare.

In paradisurile fiscale traditionale, functionarea companiilor este sustinuta de un mecanism legislativ extrem de bine organizat, aceasta insemnand ca, in tara respectiva, legea asigura conditii de impozitare favorabile companiilor offshore. Trebuie subliniat faptul ca, prin neplata impozitului, compania nu incalca legea, din contra, conform legii este scutita, partial sau total de plata impozitelor.

Denumirea de paradis fiscal, folosita intr-un domeniu larg in ultimii 20 de ani, tinde din ce in ce mai mult sa fie inlocuita prin aceea de paradis financiar sau, mai bine zis, de centru financiar international. In epoca noastra, astfel de termeni apar intr-adevar mai putini provocatori si mult mai discreti.

Paradisurile se impart in cinci tipuri: se poate alege aici domiciliul fiscal, locul de instalare a bazei de lucru, se poate trai, se pot castiga bani sau se poate obtine cetatenia. Tarile – paradisuri fiscale se adreseaza fie persoanelor fizice, fie persoanelor juridice, fie ambelor categorii, in acelasi timp. Statele considerate ca fiind paradisuri fiscale constituie un refugiu pentru toate tipurile de societati cu scopul de a permite beneficiarilor sa reduca si respectiv chiar sa suprime in totalitate taxele la care sunt supusi, in deplina legalitate si de o maniera practic imposibil de controlat de catre serviciile fiscale din tara de origine.

In lume exista aproximativ 70 de paradisuri fiscale. Unele, dupa ce au disparut, asa cum este cazul Libanului, renasc ulterior. Altele, asa cum este cazul Elvetia, sunt pe cale de disparitie sau au disparut de curand, cum este Hong Kong-ul. Concomitent, in alte locuri se nasc paradisuri noi. Subiect „fierbinte” prin excelenta, paradisurile fiscale sunt binecunoscute de turisti si de oamenii de afaceri (amintim aici nume precum: Andorra; Austria, vestita pentru secretul sau bancar; Monaco; Gibraltar etc.). Altele sunt totodata si adevarate paradisuri de vacanta: Caraibele, spre exemplu, cuprind un numar mare de state cu o fiscalitate privilegiata.

 

 

In ultimele decenii, paradisurile fiscale s-au aflat intr-o competitie inegala in ceea ce priveste impozitarea cu guvernele din intreaga lume si au ajutat oamenii bogati si companiile sa evite plata taxelor in tarile lor de origine. Acum insa acest univers, estimat la 255 de miliarde de dolari pe an, da semne ca se destrama. Potrivit metodologiei OCDE, o tara trebuie sa indeplineasca patru criterii pentru a se incadra in categoria paradisurilor fiscale. In primul rand, asocierea cu paradisurile fiscale tine de nivelul impozitelor percepute care este foarte scazut, iar in unele cazuri zero. Dar acest criteriu nu este suficient in conditiile in care fiecare jurisdictie are dreptul sa stabileasca individual nivelul impozitelor percepute in interiorul sau. Celelalte criterii enuntate de OCDE se refera la lipsa transparentei operatiunilor bancare, existenta unor reglementari care impiedica schimbul de informatii referitoare la impozite intre guverne si lipsa unor conditiilor ca activitatile economice intreprinse de companii sa fie unele substantiale. Acest ultim criteriu poate releva intentia anumitor state de a atrage investitii doar pe baza oportunitatilor oferite de nivelul de impozitare - asa-numitele centre offshore.

Devenind rezidenti ai unei tari paradis fiscal, in cazul indivizilor, sau instalandu-si sediul aici, in cazul corporatiilor, actorii economici beneficiaza de taxele si impozitele tarii respective, asadar veniturile si beneficiile vor fi impozitate mult mai putin decat in tarile lor de origine. In acest fel, paradisurile fiscale isi asigura sursele de capital necesare expansiunii economice.

Grupul de presiune Tax Justice Network estimeaza ca pierderile generate sistemului global de impozitare prin intermediul paradisurilor fiscale se ridica la 255 mld. dolari pe an, dar aceste cifre nu sunt acceptate in unanimitate. OCDE, de exemplu, estima ca la nivelul lui 2007 capitalurile plasate prin intermediul firmelor offshore in paradisurile fiscale atingeau o valoare cuprinsa intre 5.000 si 7.000 mld. dolari. Numai in Insulele Cayman capitalurile de acest fel erau estimate la 1.400 mld. dolari.

 

Paradisurile financiare incep sa dispara

 

Se strange lantul in jurul paradisurilor fiscale, cei mai aprigi opozanti fiind reprezentantii Frantei si cei ai Germaniei.

Batalia care se duce nu este doar impotriva micilor state, cum e Andora, Liechtenstein sau Belgia, fiind vizata de fapt Elvetia, cel mai mare si sofisticat paradis fiscal, potrivit unor juristi specializati pe probleme financiare.

 

O solutie impotriva paradisurilor fiscale

 

Solutia ar fi o suprafiscalizare a acestor zone fiscale. Vrei sa-ti rulezi banii prin paradisuri? Foarte bine. Plateste 80% impozit si ruleaza-i. Dar aceasta nu va fi o solutie veridica, pentru ca secretul bancar nu va putea niciodata fi eliminat.

Ca si detinator de conturi in banci, nu pot spune ca imi convine ca statul sa-si bage nasul in banii mei.

 

Unde se va ajunge

 

Avand in vedere problemele pe care le ridica evaziunea fiscala si paradisurile fiscale, suntem de parere ca se va ajunge sa se controleze si monitorizeze fiecare miscare care se efectueaza in contul bancar al oricarei persoane. Desigur ca si in ziua de azi aceste controale exista, dar sunt in afara legii. La fel cum s-a intamplat cu legea 601/2009 privind monitorizarea emai-lui, telefonului, mobilului si retelei WLAN, este clar ca ne indreptam cu pasi siguri spre un control total al omului si veniturilor sale. Ba chiar, o solutie posibila ar fi sa se excluda banii lichizi si sa se creeze posibilitatea efectuarii de diverse tranzactii prin intermediul cardului de credit. Existand o singura monedata, precum in SF-uri, adica credite.

Nu codamnam evaziunea fiscala, ci legile permisive. Nu condamnam paradisurile fiscale, ci statele care vor impunere totala.

 Bibliografie:

http://www.ubs.com

 

http://www.monitorulneamt.ro/

 

http://www.citynews.ro/cluj/economic-25/64-de-cazuri-de-evaziune-fiscala-in-ultima-luna-21808/

 

http://www.zf.ro/business-international/paradisurile-fiscale-sunt-pe-cale-de-disparitie-iar-miliardarii-nu-mai-au-unde-sa-isi-ascunda-banii-4070781/

 

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-5488007-paradisurile-fiscale-putea-deveni-iaduri-fiscale.html

 

http://www.studiijuridice.ro/paradisurile-fiscale.-notiune-si-caracteristici-(articol),181.html

 

http://www.adevarul.ro/articole/paradisurile-fiscale-oficializate-de-ocde-prin-doua-liste.html

 http://www.antievaziune.ro/

http://www.sfin.ro/articol_12520/evaziune_fiscala_„legala“_vs_frauda_fiscala.html

 

 

 

1 comentarii:

Anonim spunea...

Am si eu o intrebare legata de studiul de caz cu evaziunea fiscala. De unde au rezultat costurile totale in valoare de 131,4 milioane euro? si veniturile in valoare de 180 milioane sunt o estimare?
Mersi

Arhiva

A apărut o eroare în acest obiect gadget