miercuri, 26 noiembrie 2008

Whispers, un pub interesant pentru un revelion interesant






Sunt un impatimit al rugby-ului asa ca pentru mine Whispers pub imi este foarte cunoscut, deoarece aici, se difuzeaza meciuri de rugby pe care eu nu le pot viziona acasa.

Dar sa revenim la oile noastre si sa lasam rugby-ul, practicantilor si impatimitilor acestui sport. Oferta cu Rooms poate ca nu era de nasul tau. Poate ca ti se parea prea scump, poate ca ti se parea prea de fita... poate si poate. Dar daca vrei ceva opus stilului "The Rooms" atunci sigur iti va placea Whispers Pub. Daca esti genul de persoana care iti place stilul englezesc de distractie, adica bere, tipete, rasete si chiuituri, si daca nu atunci chiuturi, rasete, tipete si iar bere atunci Whispers Pub este potrivit pentru tine. Atmosfera este de tip englezeasca, adica numai veselie si voie buna, dar pastreaza si o doza de traditionalism romanesc, adica sa nu te sperii ca vei petrece revelionul printre strain, ca nu este cazul. Ca sa-ti fac o mica descriere a localului si a nopti de revelion, te invit sa citesti in continuare, daca pana acum ti-am capatat interesul, daca nu atunci mai asteapta ofertele de revelion ce vor urma.

Programul va fi realizat de un DJ.

Meniul de revelion va fi de tip bufet, adica: Muschi file afumat, Gujoane de peste, salata de varza, salata de muraturi, salta de fructe, placinta de mere si la bauturi, nelipsita sampanie.

Pretul acestui revelion la Whispers Pub este DOAR de 120 lei/persoana.

Rezervari pe site-ul oficial Whispers Pub,  sau la numerele de telefon: 021.314.29.01 sau 0722.439.097

In cazul in care iti place localul, iti urez de pe-acum Happy New Year!, daca nu, atunci gandeste pozitiv, caci exista oferta ideala si pentru tine. 




Curs bazele contabilitatii: Conceptia economica privind obiectul contabilitatii

1.3 Concepţia economică cu privire la obiectul contabilităţii

 

 

După  concepţia  economică,  obiectul  de  studiu  al  contabilităţii îl reprezintă evidenţa  în  expresie  bănească  a  existenţei  şi  mişcării  capitalului  privit  ca  un ansamblu  de  bunuri  cu  o  anumită  destinaţie  precum  şi  sub  aspectul  modului  de dobândire a bunurilor respective.

Conform  teoriei  economice,  capitalul  ca  obiect  al  contabilităţii  se  prezintă sub două aspecte:

 

1) Capital fix şi capital circulant sunt definite în raport de modul în care bunurile economice se întrebuinţează şi se înlocuiesc, şi anume:

- capitalul  fix  (active  imobilizate)  reprezintă  bunuri  care  participă  la mai  multe  cicluri  de  exploatare,  care  se  înlocuiesc  după  o  perioadă  de utilizare  relativ  îndelungată,  pe  parcursul  căreia  se  consumă  treptat.  Din această categorie fac parte: construcţii, maşini, utilaje, mobilier.

- capitalul   circulant   (active   circulante)   reprezintă  bunuri   care   se consumă sau îşi schimbă forma de existenţă după fiecare ciclu de exploatare finalizat.  Din  această  categorie  fac  parte  disponibilităţi  în  lei  şi  în  valută, creanţe, materii prime, piese de schimb, ambalaje, mărfuri.

 

2) Capital propriu şi capital străin sunt definite sub aspectul modului în care bunurile se dobândesc sau se finanţează şi anume:

- capitalul   propriu   este   dobândit de   o   unitate   economică   prin contribuţia (aportul, participarea) proprietarilor (asociaţi sau acţionari), prin autofinanţare  (capitalizarea  profitului)  sau  prin  subvenţii  primite.  Capitalul propriu corespunde drepturilor proprietarilor asupra patrimoniului.

- capitalul străin, denumit şi capital atras sau împrumutat, se referă la obligaţiile pe  termen  scurt  şi  lung  faţă  de  furnizori,  creditori,  personal, bugetul  statului,  bănci.  Capitalul  străin  corespunde  obligaţiilor  (datoriilor) titularului de patrimoniu.

 

 

Conform concepţiei economice,  capitalul   ca  obiect al  contabilităţii se prezintă astfel.

 


Dacă se are în vedere echilibrul celor două aspecte ale capitalului conform concepţiei economice şi folosind termenii echivalenţi, atunci ecuaţia patrimoniului se poate exprima astfel:

 

 

Active imobilizate + Active circulante = Capital propriu  + Datorii

 

Întrucât după natura lui, al doilea termen al egalităţii exprimă raporturile de proprietate asupra patrimoniului, respectiv modul de dobândire a capitalului, adică sursa  de  finanţare  pentru  care  se  foloseşte  noţiunea  de  pasive,  atunci  ecuaţia patrimoniului se poate prezenta simplificat astfel:

 

 

Active patrimoniale  =  Pasive (surse) patrimoniale

 

Curs bazele contabilitatii: Conceptia juridica privind obiectul contabilitatii

1.2 Concepţia juridică cu privire la obiectul contabilităţii

 

După  concepţia  juridică,  obiectul  de  studiu  al  contabilităţii  îl  reprezintă evidenţa  în  expresie  bănească  a  existenţei  şi  mişcării  patrimoniului  privit  ca ansamblul  drepturilor  şi  obligaţiilor  unei  persoane  fizice  sau  juridice  (subiect  de drept) în raport cu totalitatea bunurilor (obiectelor) deţinute.

Conform teoriei juridice, patrimoniul este alcătuit din următoarele componente:

1) Drepturile  şi  obligaţiile  exprimă  raporturile  de  proprietate,  respectiv modul de apropiere şi cauzele stăpânirii bunurilor. Raporturile de proprietate se pot prezenta sub următoarele forme:

-  drepturi  -  atunci când  titularul  patrimoniului  este  proprietarul bunurilor, deci pentru posesia şi folosinţa bunurilor nu trebuie să se acorde un echivalent;

- obligaţii  -  atunci  când  titularul  patrimoniului,  pentru  o  parte  a bunurilor  deţinute,  trebuie    plătească  un  echivalent  sau    efectueze  o anumită prestaţie.

2) Bunurile economice reprezintă substanţa materială (fizică, concretă) a patrimoniului. În raport de forma concretă de existenţă, bunurile economice pot fi:

- bunuri  corporabile:  terenuri,  clădiri,  utilaje,  obiecte  de  inventar, materii prime, mărfuri;

- bunuri necorporabile: creanţe, brevete, licenţe, mărci de fabrică şi de comerţ, clientela, reputaţia, programe informatice;

- bunuri financiare: disponibilităţi în lei şi în valută, acţiuni, obligaţiuni, efecte de comerţ.

Conform concepţiei juridice, patrimoniul ca obiect al contabilităţii se prezintă astfel:

Dacă se are în vedere echilibrul valoric al componentelor ce alcătuiesc patrimoniul (substanţa materială şi raporturile de proprietate), atunci ecuaţia patrimoniului se poate prezenta astfel:

Bunuri economice = Drepturi + Obligaţii


Dacă se are în vedere echilibrul valoric al componentelor ce alcătuiesc patrimoniul (substanţa materială şi raporturile de proprietate), atunci ecuaţia patrimoniului se poate prezenta astfel:

 

Bunuri economice = Drepturi + Obligaţii

 

Curs bazele contabilitatii: Obiectul contabilitatii

CAPITOLUL 1. Obiectul contabilităţii

 

 

1.1 Noţiuni de bază privind obiectul contabilităţii

 

 

Prin definirea obiectului de studiu al unei ştiinţe se precizează fenomenele care  constituie  conţinutul  şi  sfera  de  acţiune  a  ştiinţei  respective.  Prin  aceasta  se poate  stabili  poziţia  unei  ştiinţe  în  cadrul  sistemului  ştiinţelor  şi  utilitatea  sa  în procesul cunoaşterii.

Prima definiţie dată contabilităţii, implicit obiectului său de studiu, aparţine lui  Luca  Paciolo,  într-o  lucrare  apărută  la  Veneţia  în  anul  1494.  După  Paciolo, obiect  al  contabilităţii  este:  ,,tot  ceea  ce  după  părerea  negustorului  îi  aparţine  pe lume precum şi toate afacerile, mari şi mărunte, în ordinea în care au avut loc“.

Pe măsura dezvoltării activităţii economice s-au emis teorii, opinii, concepţii privind obiectul de studiu al contabilităţii.

Concepţia juridică consideră că obiectul contabilităţii il  formează  patrimoniul  unui  subiect  de  drept,  privit  prin  prisma  relaţiilor  juridice,  adică drepturi şi obligaţii pecuniare ale unei persoane fizice sau juridice, în corelaţie cu obiectele (bunurile, valorile) corespunzătoare.

Concepţia economică defineşte ca obiect al contabilităţii circuitul capitalului  privit  sub  aspectul  destinaţiei  lui,  respectiv  capital  fix  şi  capital circulant, şi sub aspectul modului de dobândire, respectiv capital propriu şi capital străin (atras şi împrumutat).

 

În  lucrarea  ,,Contabilitate  generală“  din  1947,  ediţia  a  13-a,  autorul,  prof. univ. C.G. Demetrescu defineşte contabilitatea pe trei coordonate:

a)  obiectul  -  contabilitatea  este  o  ramură  a  ştiinţelor  sociale  care  asigură înregistrarea metodică şi ordonată a tuturor operaţiilor privind mişcările de valori, de drepturi şi obligaţii, precum şi modificările determinate de rezultatele activităţii desfăşurate;

b) scopul  -  contabilitatea  are  drept  scop  stabilirea  situaţiei  economice  şi juridice a întreprinderii, exercitarea permanentă a unui control;

c) mijloacele   -   contabilitatea   se   foloseşte   de   mijloace   proprii:   conturi, balanţe de verificare, jurnale.

Conform Legii contabilităţii nr. 82/1991, obiectul contabilităţii patrimoniului îl constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile şi imobile, inclusiv solul,   bogăţiile   naturale,   zăcămintele   şi   alte   bunuri   cu   potenţial   economic, disponibilităţile  băneşti,  titlurile  de  valoare,  drepturile  şi  obligaţiile  persoanelor fizice   sau   juridice   (subiecţi   de   drept),   precum   şi   mişcările   şi   modificările intervenite  în  urma  operaţiunilor  patrimoniale  efectuate,  cheltuielile,  veniturile  şi rezultatele obţinute de acestea.

 

Prin  obiectul  său  de  studiu,  contabilitatea  are  o  strânsă  legătură  cu  alte ştiinţe:

- cu Dreptul - contabilitatea înregistrează operaţiuni economice care reflectă relaţiile cu bugetul statului, alţi agenţi economici, salariaţii, alte persoane fizice, cu respectarea   normelor   legale   în   vigoare.   Totodată,   prin   expertizele   contabile, contabilitatea  furnizează  probe  justiţiei  pentru  clarificarea  unor  fapte  care  fac obiectul unor acţiuni în instanţele de judecată.

- cu Economia Politică - contabilitatea se bazează pe categoriile economice definite   prin   teoria   economică   şi   totodată   furnizează   datele   necesare   pentru fundamentarea unor noi concepte şi teorii.

- cu Statistica - contabilitatea furnizează datele necesare pentru

determinarea indicatorilor  statistici  şi  totodată  foloseşte  procedeele  statistice  pentru  întocmirea raportărilor contabile.

-  cu  Matematica  -  contabilitatea  efectuează  operaţiuni  de  calcul

folosind cifre,  semne  matematice,  operaţiuni  aritmetice  simple,  precum  şi  procedee  de calcul  relativ  complexe.  Pe  de  altă  parte,  contabilitatea  furnizează  matematicii datele   necesare   pentru   aplicarea   unor   metode   de   optimizare   a   producţiei  şi deciziilor.

- cu Managementul - contabilitatea furnizează informaţiile necesare pentru elaborarea deciziilor şi respectă totodată hotărârile conducerii privind organizarea şi funcţionarea contabilităţii.

- cu   Fizica   şi   Chimia  - pentru   organizarea   internă   a   contabilităţii   şi determinarea  costurilor  de  producţie  este  necesar    fie  cunoscute  procedeele tehnologice  bazate  pe  realizările  fizicii  şi  chimiei.  Pe  de  altă  parte,  cu  ajutorul datelor contabilităţii, se poate stabili eficienţa aplicării diferitelor procedee tehnice.

- cu  Planificarea  şi  prognoza  -  contabilitatea  furnizează  datele  pentru efectuarea previziunilor şi semnalează abaterile de la indicatorii estimaţi; pe baza previziunilor, se conturează organizarea viitoare a contabilităţii şi domeniului ei de aplicare.

- cu  Analiza  activităţii economice-determinarea  unor indici şi indicatori pentru   diagnosticarea  activităţii   desfăşurate   precum   şi   stabilirea   influenţelor exercitate de  anumiţi factori se realizează   cu   ajutorul   datelor   contabilităţii. Totodată, contabilitatea se poate orienta pentru a urmări cu prioritate activităţile şi sectoarele care produc pierderi.

Curs bazele contabilitatii: Cuprins

CUPRINS

 

CAPITOLUL 1. Obiectul contabilităţii 1

1.1 Noţiuni de bază privind obiectul contabilităţii 1

1.2 Concepţia juridică cu privire la obiectul contabilităţii 3

1.3 Concepţia economică cu privire la obiectul contabilităţii 4

1.4 Specificul urmăririi patrimoniului în contabilitate. 6

1.5 Active patrimoniale. 7

1.5.1 Active imobilizate. 7

1.5.1.1 Prezentare generală - clasificare. 8

1.5.1.2 Active imobilizate necorporale. 8

1.5.1.3 Active imobilizate corporale. 10

1.5.1.4 Active imobilizate financiare. 15

1.5.2 Active circulante. 16

1.5.2.1 Prezentare generală - clasificare. 16

1.5.2.2 Active circulante sub formă de stocuri şi producţie în curs de execuţie. 17

1.5.2.3 Investiţii financiare pe termen scurt 21

1.5.2.4 Active circulante de trezorerie (băneşti) 22

1.5.2.5  Active circulante în decontare (creanţe) 25

1.6 Surse patrimoniale (pasive) 28

1.6.1 Capitaluri proprii 28

1.6.2 Datorii 30

1.6.2.1 Prezentare generală - clasificare. 30

1.6.2.2 Surse atrase. 31

1.6.2.3 Surse împrumutate. 34

1.7 Procese economice ale unităţii patrimoniale. 35

1.7.1 Prezentare general - clasificare. 35

1.7.2 Procese economice sub formă de cheltuieli 36

1.7.2.1 Prezentare generală – clasificare. 36

1.7.2.2 Cheltuieli de exploatare. 36

1.7.2.3 Cheltuieli financiare. 39

1.7.2.4 Cheltuieli extraordinare. 40

1.7.3 Procese economice sub formă de venituri 40

1.7.3.1 Prezentare generală - clasificare. 40

1.7.3.2 Venituri din exploatare. 40

1.7.3.3 Venituri financiare. 42

1.7.3.4 Venituri extraordinare. 43

1.7.4 Procese economice sub formă de rezultate. 43

1.7.5 Procese economice de repartizare. 44

1.7.6 Procese economice de regularizare. 45

17.7 Procese economice de rectificare. 46

1.7.8 Procese economice sub formă de provizioane. 48

Capitolul 2. Metoda de cercetare a contabilităţii 50

2.1. Noţiuni de bază privind metoda de cercetare a contabilităţii 50

2.2.Conţinutul ţi sitemul de conturi 54

2.2.1. Structura contului 55

2.2.2. Reguli de functionare a conturilor 56

2.3. Balanţa de verificare. 62

2.3.1.Functiile balantei 63

2.3.2. Clasificarea balantelor de verificare. 63

2.4. Calculaţia ca procedeu al metodei contabilitîţii 65

2.4.1. Principiile calculatiei 65

2.5. Inventarierea patrimoniului 66

Capitolul 3. Prezentarea Sucursalei  “Arpechim” Pitesti 69

3.1. Caracterizarea Sucursalei din punct de vedere organizatoric. 69

3.2. Tehnologia de fabricatie. 71

3.2.1. Potentialul tehnico-economic. 72

3.2.2. Analiza productiei marfa fabricata (mii lei) 78

3.3. Analiza eficientei utilizarii resurselor umane. 78

3.4. Piata de aprovizionare: principalii furnizori 80

3.4.1. Activitatea de export – import 81

3.4.2.Analiza concurentei 86

Monografie contabilă. 94

BALANŢĂ DE VERIFICARE LA  1 februarie 2007. 94

REGISTRU JURNAL.. 99

Registru Cartea Mare. 105

Balanta de verificare. 115

Total de plata. 119

Total de plata. 122

BIBLIOGRAFIE.. 125

Arhiva