Student Night Party @ Kristal Glam Club

Taguri: Kristal Glam Club, Student Night Party

Esti student, ai chef sa petreci si nu te-ai gandit unde sa mergi primavara asta? Nimic mai simplu, in martie, pe 15, poti sa petreci cat vrei la Student Night Party in Kristal Glam Club. Pretul unui bilet este de 30 ron, separeurile costand intre 200 ron pentru 6-7 pers si 300 ron pentru 10-11 pers.
Dj cu experienta, jocuri de lumini si concursuri cu premii.
Primavara asta invinge criza la Student Night Party!

Pentru detalii suplimentare click.

Teme FINANTE

Problema 1 este tema, iar a 2a venim cu ea printata la seminar.

1. Pentru anul N se cunosc următoarele date referitoare la clasificaţia funcţională a cheltuielilor din bugetul de stat al unei ţări:

Indicatori	Anul N (mil. unităţi monetare)
Cheltuieli ale BS – TOTAL	106.000
- cheltuieli pentru pensii şi alocaţii	9.000
- cheltuieli pentru ordine publică	7.500
- cheltuieli pentru agricultură şi silvicultură	27.000
- cheltuieli pentru autorităţi publice	4.100
- cheltuieli pentru sănătate	3.500
- cheltuieli pentru apărare naţională	8.300
- cheltuieli pentru învâţământ	15.700
- cheltuieli pentru industrie	15.800
- cheltuieli pentru transport şi telecomunicaţii	4.900

PIB = 1.432.000 (mil um)

Determinaţi:

a) Ponderea cheltuielilor în acţiuni social-culturale în PIB (N)

b) Volumul cheltuielilor cu apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în anul N+1, în condiţiile în care elasticitatea chelt de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională faţă de PIB este 2, iar indicele PIB = 128%

c) Ponderea cheltuielilor pentru activităţi economice în PIB în anul N + 1, dacă se cunoaşte că PIB va creşte cu 18%, iar cheltuielile cu acţiuni economice vor creşte cu 15%.

Clasificaţia funcţională:

Mil. unităţi monetare

Partea I. Servicii publice generale	4.100
- cheltuieli pentru autorităţi publice	4.100
Partea a II-a. Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională	15.800
- cheltuieli pentru apărare	8.300
- cheltuieli pentru ordine publică şi siguranţă naţională	7.500
Partea a III-a. Cheltuieli social culturale	28.200
- cheltuieli pentru pensii şi alocaţii	9.000
- sănătate	3.500
- învăţământ	15.700
Partea a IV-a. Servicii dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape
Partea a V-a. Acţiuni economice	47.700
- agricultură şi silvicultură	27.000
- cheltuieli pentru industrie	15.800
- cheltuieli pentru transport şi telecomunicaţii	4.900

2. Se cunosc următoarele date privind cheltuielile curente ale bugetului de stat pe anul 2007, grupate după clasificaţie economică şi funcţională:

Clasificaţia economică: Mii lei

Cheltuieli – TOTAL din care:	64.630.372
I. Cheltuieli curente	54.122.540
1. chelt. de personal	12.270.964
2. bunuri şi servicii	5.255.752
3. dobânzi	2.992.913
4. subvenţii	3.812.347
5. fonduri de rezervă	140.709
6. transferuri între unităţi ale administraţiei publice	7.342.073
7. alte transferuri	10.602.149
8. asistenţă socială	10.709.847
9. alte cheltuieli	995.786
II. Cheltuieli de capital	7.820.663
III. Împrumuturi acordate	6.245
IV. Rambursări de credite	2.680.924

Clasificaţia funcţională: Mii lei

Cheltuieli – TOTAL, din care:	64.630.372
Partea I. Servicii publice generale	13.397.969
Partea a II-a. Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională	14.626.934
- cheltuieli pentru apărare[1]	5.388.418
- cheltuieli pentru ordine publică şi siguranţă naţională[2]	9.238.516
Partea a III-a. Cheltuieli social culturale	23.097.705
- învăţământ	8.220.494
- sănătate	2.124.312
- cultură, recreere şi religie	1.197.121
- asigurări şi asistenţă socială[3]	11.555.778
Partea a IV-a. Servicii dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape	2.018.000
- locuinţe, servicii şi dezvoltare publică	1.463.930
- protecţia mediului	554.070
Partea a V-a. Acţiuni economice	11.489.764
- acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă[4]	1.225.540
- combustibili şi energie	641.395
- industria extractivă, prelucrătoare şi construcţii	506.311
- agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare	3.729.783
- transporturi[5]	5.197.122
- comunicaţii	27.980
- cercetare şi dezvoltare în domeniul economic	80.717
- alte acţiuni economice[6]	80.916

Să se determine:

a) Indicatorii de nivel, dacă

IPC = 122,46%

PIB = 389.800.000 mii lei

Populaţia = 21.538.000 locuitori

Curs de schimb = 2,4383 lei / USD

b) Indicatorii de structură

c) Volumul cheltuielilor social culturale în anul următor, în condiţiile în care se cunoaşte că valoarea indicatorului de corespondenţă (K) dintre creşterea cheltuielilor social culturale este de 1,2, iar indicele PIB este de 130%.

d) Volumul cheltuielilor pentru transport în anul N +1, dacă se doreşte păstrarea constantă a ponderii cheltuielilor pentru transport în total acţiuni economice, în condiţiile în care elasticitatea cheltuielilor cu acţiuni economice faţă de PIB este 1,5 (I_PIB = 150%)

---

[1] Apărare naţională, ajutor militar extern, cercetare şi dezvoltare pentru apărare, etc.

[2] Poliţie, jandarmerie, paza şi supravegherea frontierei, protecţie civilă şi protecţie contra incendiilor, penitenciare, cercetare şi dezvoltare pentru ordine publică şi siguranţă naţională, etc.

[3] Pensii şi ajutoare pentru bătrâneţe, asistenţă socială în caz de boli/invaliditate, ajutoare pentru urmaşi, etc.

[4] Stimularea exportului, stimulare întreprinderi mici şi mijlocii, măsuri pentru combaterea şomajului, etc.

[5] Transport rutier (drumuri şi poduri), transport feroviar (pe cale ferată şi transport cu metroul), transport pe apă, transport aerian (aviaţia civilă, zboruri speciale), etc.

[6] Turism.

Referate Macro

Propuneri teme referat
1. Inflaţia ca fenomen monetar
2. De ce pe piaţa liberă nu poate exista decât şomajul voluntar?
3. Salariul minim: argumente şi implicaţii economice
4. Marea Depresiune din ’29-’33: cine sunt vinovaţii?
5. Determinantele instituţionale ale dezvoltării economice
6. Modelul economic european: concurenţă vs. armonizare
7. Deficitul bugetar şi datoria publică: raţiuni politice şi economice
8. Inflaţie vs. şomaj. Care este răul mai mare?
9. Politica fiscală între impozitul progresiv şi cota unică

Bibliografie
BLOCK, Walter
Pledoarii imposibile, Ed. Nemira, Bucureşti, 1998, online la: www.misesromania.org/carti/pledoarii/pledimp.htm
DĂIANU, Daniel
Transformarea ca proces real, IRLI, Bucureşti, 1996
FISHER, Irving
The Purchasing Power of Money, The Macmillan Company, New York, 1911, online la: http://www.econlib.org/library/YPDBooks/Fisher/fshPPM.html
FRIEDMAN, Milton
Liber să alegi. Un punct de vedere personal, Editura All, Bucureşti, 1998
BRENNAN, Geoffrey, BUCHANAN, James
The Power to Tax, Cambridge University Press, online la: http://www.econlib.org/library/Buchanan/buchCv9Contents.html
GWARTNEY, James, STROUP, Richard
Economie şi prosperitate. Introducere în teoria şi practica progresului economic, Editura Alutus-D, Bucureşti, 1995, online la: http://oldfraser.lexi.net/publications/books/econ_prosp/
HAZLITT, Henry
Economia într-o lecţie, Libertas Publishing, Bucureşti, 2006
HAZLITT, Henry
The Failure of the “New Economics”. An Analysis of Keynesian Fallacies, D. van Nostrand Company Inc., Princeton, 1959, online la: http://www.mises.org/books/failureofneweconomics.pdf
HEILBRONER, Robert
Filosofii lucrurilor pământeşti, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993
KEYNES, John Maynard
Teoria folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a banilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, [1936], 1976
MISES, Ludwig von
Capitalismul şi duşmanii săi, Ed. Nemira, Bucureşti, 1998, online la: www.misesromania.org/carti/mis_capitalism/cuprins_miscap.htm
MISES, Ludwig von
Human Action, Henry Regnery Company, SUA, [1949], 1966, 1996, online la: http://www.misesromania.org/carti/au/au.htm

PELKMANS, J.
Integrare Europeană. Metode şi analiză economică, ediţia a doua, Institutul European din România, Bucureşti, 2003

Rothbard, Murray N.
Ce le-a făcut statul banilor noştri?, Institutul Ludwig von Mises România, Bucureşti, [1990], 2005, online la: http://www.mises.org/rothbard/rothmoney.pdf,
Rothbard, Murray N.
America’s Great Depression, The Ludwig von Mises Institute, [1963], 2000, online la: http://www.mises.org/rothbard/agd.pdf
SMITH, Adam
Avuţia naţiunilor. Cercetare asupra naturii şi cauzelor sale, Editura Universitas, Chişinău, 1992
BALCEROWICZ, Leszek
Libertate şi dezvoltare, Editura Compania, Bucureşti, 1998
MARINESCU, Cosmin
Instituţii şi prosperitate. De la etică la eficienţă, Editura Economică, Bucureşti, 2004

Manuale universitare şi aplicaţii
Colectivul Catedrei de Economie şi Politici Economice, ASE
- Economie, ediţia a şasea, Ed. Economică, Bucureşti, 2003
- Dicţionar de economie, Ed. Economică, Bucureşti,
ediţia a II-a, 2001
- Economie. Aplicaţii, Ed. Economică, Bucureşti, 2003


MANKIW, Gregory
- Principles of Economics, Harcourt Brace & Company, 1998


HEYNE, Paul
- Modul economic de gândire, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1991
SAMUELSON, Paul
- Economie, Editura Teora, Bucureşti, [1962], 2001


Adrese internet

Reviste pe net
www.cato.org; http://www.economist.com/; http://www.ectap.ro/, http://www.ecol.ro/
Biblioteci virtuale
www.econlib.org; www.mises.org; www.fraserinstitute.org
Organizaţii internaţionale
www.imf.org; www.insse.ro; www.nber.org
Va mai puteti inspira din Culegerea de Aplicatii - autor Colectivul Catedrei de Economie, Editura Economica, Buc, 2005! La sfarsitul fiecarui capitol sunt sugestii pentru referate!

ORAR SEM II

Iata orarul semestrului II.
Vreau sa-i multzumesc sefei de grupa pt orarul incomplet, dar parca asta e altceva ;). bafta!

Luni:
1)09:00-10:20 informatica (1408)
2)10:30-11:50 MARKETING (2104)

Marti:
1)10:30-11:50 finante (2403)
3)12:00-13:20 FINANTE (1301)

Miercuri:
1)7:30-8:50 STATISTICA (2104)
2)9:00-10:20 INFO ECO (2103)
3)10:30-11:50 engleza (2000G)

Joi:
1)12:00-13:20 MACRO (1301)
2)13:30-14:50 marketing (2504)
3)15:00-16:20 eco europeana (2504)
4)16:30-17:50 macro (2501)

Vineri:
1)12:00-13:20 ECO EUROPEANA (2204)
2)13:30-14:50 -
3)15:00-16:20 statistica (2501)

*ce este scris cu majuscule reprezinta CURS.

La naiba incepem iar facultatea!

Cursurile l Facultate semstrul II:
LUNI: 10:35-11:55 MARKETING-2104
MARTI: 12-13:20 FINANTE-1301
MIERCURI: 7:30-8:50 STATISTICA-2104, 9:05-10:25 INFO-2103
JOI: 12-13:20 MACROEC 1301
VINERI:12-13:20 EC EUROPEI 2204

Salvarea firmei de criza economica

Taguri: criza economica, management, management financiar

Pentru toti cei care aveti probleme in afaceri datorate crizei economice, va recomond acest web-site:

Salvati-va din criza economica! Singura solutie inteligenta de management financiar va sare acum in ajutor!

Peste tot se vorbeste despre criza economica. Criza economica a cuprins intreaga lume, iar acum se instaureaza si la noi.

• criza economica loveste Romania

• Bursa de Valori Bucuresti s-a prabusit

● Piata imobiliara este blocata

● 14000 de IMM-uri au intrat in faliment

● 10000 de angajati au fost disponibilizati

● Leul s-a depreciat ...

Astfel de mesaje cititi pe TV. Astfel de mesaje apar peste tot in media, in jurul dvs. Expresia “criza economica” incepe sa ridice parul pe dvs., chiar daca nu sunteti afectat inca. Va intrebati, desigur, oare ce urmeaza?
Raspunsul este unul simplu. Urmeaza aceleasi stiri, in care cifrele vor lua proportii dramatice. Si totusi, un mare om de afaceri din Romania afirma ca daca ai lichiditati in aceasta perioada cumperi cu 70-80% reduceri. Care va sa zica e sezon de REDUCERI! Cel putin pentru unii.
Aplicati politicile si strategiile de management din lucrarea Consilier – management financiar (link catre http://www.crizaeconomica.manager.ro/) si intoarceti situatia de criza economica in favoarea dvs.:

- Renuntati la unele produse si redirectionati resursele financiare din activitati care prin natura lor fie imobilizeaza volume mari de numerar fie sunt imprevizibile din acest punct de vedere, catre activitati care reduc riscul penuriei de cash.

- Ajustati/cresteti marjele cu riscul penuriei de numerar: “franarea” unor activitati care se dovedesc a fi prea riscante din punctul de vedere al numerarului se poate face si prin cresterea preturilor respectivelor produse/servicii. Deosebirea in aceasta situatie este ca produsul/serviciul va fi in continuare disponibil, dar il veti produce doar in masura in care clientul este dispus sa plateasca un pret mai mare.

- Apelati la finantari din partea asociatilor: asociatii raman in continuare o sursa de finantare foarte buna pentru firme, chiar si numai prin neridicarea dividendelor, atunci cand alte surse sunt greu de gasit. O astfel de masura determina si scaderea gradului de indatorare a firmei, lucru care o face (cel putin la nivel teoretic) mai putin vulnerabila la fluctuatiile costurilor de finantare.

- Hedging: termenul poate parea complicat la prima vedere, insa mecanismul este destul de simplu. In situatia in care avem obligatii de plata in valuta, ne putem proteja de efectele negative ale fluctuatiilor cursului valutar prin a ne asigura si venituri “legate” de aceeasi valuta. In acest fel ramanem imuni la fluctuatii.

Mai multe detalii despre cum sa gestionati eficient banii firmei gasiti in Consilier - management financiar. (link pe toata propozitia catre http://www.crizaeconomica.manager.ro/)

O alta capcana in care managerii ar putea sa cada este ignorarea realitatii din cifra de afaceri: vanzari mai mici in perioada care urmeaza nu inseamna neaparat o reducere a competitivitatii firmei noastre, ci o modificare in volumul intregii piete. Daca produsul nostru este in continuare la fel de atractiv in comparatie cu concurenta, tot ce avem de facut este sa ajustam nivelul activitatii la cererea mai redusa.

Desi cuvantul criza aduce mai degraba a “panica”, noi credem ca in mintea intreprinzatorilor ar trebui sa sune mai degraba a “prudenta”. De aceea, sfatul nostru nu este sa abandonati proiectele de investitii, ci mai degraba sa le reganditi astfel incat:

ð Sa nu absoarba numerar peste valorile pe care firma le poate genera. Iar prudenta inseamna ca situatia din prezent trebuie ajustata pentru a reflecta un scenariu cel putin cu 30% mai pesimist in perioada urmatoare.

ð Sa fie capabile la randul lor sa genereze cash intr-o perioada cat mai scurta de la punerea in functiune, eventual (dar nu neaparat) in detrimentul unei marje de profit mai mari.

ð Sa creasca flexibilitatea firmei din punctul de vedere al activitatilor/produselor oferite deoarece in perioada de relansare a vanzarilor resursele financiare vor deveni din nou accesibile, iar intrebarea care se va pune in acel moment va fi: care este produsul cel mai avantajos pentru a fi lansat? (atat din punctul de vedere al cererii de pe piata cat si din perspectiva nevoilor de numerar).

In concluzie la cele de mai sus, din punct de vedere financiar navigarea prin apele agitate ale perioadei viitoare se poate face cu succes in special daca aveti in minte lichiditatea. Fiecare decizie de business are efecte financiare si de aceea este bine sa aveti calculele bine facute si sa directionati resursele firmei spre acele activitati care pot mentine lichiditatea si pot propulsa compania dincolo de pericolele pe care mediul macroeconomic le va aduce. (Articol preluat din Consilier – management financiar = singura solutie eficienta pentru criza economica) link pe toata propozitia catre http://www.crizaeconomica.manager.ro/

Server de wow, Wizardworld.ro

Taguri: wow, world of warcraft, burning crusade, wow server, wizardworld.ro, wizard world, wow.ultimate.ro, wow ultimate, ultimate wow, servere de wow

Aseara m-am reapucat de World of Warcraft, sau mai pe scurt pentru cei familiarizati cu jocul, wow. Dupa o absenta de 2 ani, fiind ocupat cu bac-ul si facultatea, am zis, fiind in vacanta inter-semestriala sa reincep "activitatea" wowingiana. Problema era ca, nu vroiam sa le dau iar bani pe o luna, celor de la Blizzard, pentru o saptamana de distratie. Si atunci am ales solutia mai putin legala cei drept, dar total utila mie.
Da asa e!
Am intrat pe un wow server. (numai original nu era) :))

Cu chiu cu vai, m-am hotarat sa fac asta, nu pentru ca imi place sa respect drepturile de proprietate a celor de la Blizzard, ci pentru ca stiam ca aceste servere au nenumarate bug-uri.
De bine de rau dupa ce am fost informat de la colegii care se aflau deja pe server si jucau de o saptamana in draci, chiar de era plina sesiune, am intrat pe site-ul celor de wizardworld.ro.
Mi-am facut cont pe site, am asteptat mail-ul, a venit mail-ul, l-am activat, am facut contul de wow, apoi dracie, m-am izbit de ce era mai rau.

Desi aveam wow original tot a trebuit sa-mi pierd aproape 2 zile doar ca sa instalez jocul, sa downlodez burning crusade, sa caut toate patche-urile pana la 2.4.3 si pana mi-am facut setarile de grafica. Dar a meritat, desi eram sceptic prima oara, cand am inceput sa joc, asteptand sa apara o eroare ceva, am fost placut impresionat vazand ca nu apare niciuna. Exceptand mici buguri, aprope insesizabile, serverul wizardworld.ro a fost o alegere buna, pot spune chiar mai buna decat wow.ultimate.ro.

Pentru cei care vor informatii suplimentare intrati pe http://www.wizardworld.ro/ si urmati instructiunile afisate acolo.

Dupa 1 noapte de joc pe wizard world pot sa spune ca e un server de nota 9.50, ceea ce e bine pentru un server de genul asta. Nu este lag, nu e inghesuiala, ba mai mult faci level-uri cu viteza luminii.

Puzzle personalizat-O idee de afacere in vremuri de criza

Taguri: puzzle, puzzle personalizat, afacere, idei de afaceri, fotografii, centru de developare, profit

Iti mai aduci aminte de vremurile de mult apuse, cand intrand intr-un magazin vedeai cateva cutii expuse pe niste rafturi, avand pe ele scris Puzzle si o imagine superba din natura? De cum o vedeai te entuziasmai, aleageai unu si il cumparai, apoi iti consumai 3 zile ca sa-l faci si la sfarsit spune-i biruitor: "L-am terminat!". Si mandru de tine ii gaseai un loc pe un perete, in casa si abia asteptai sa-ti vina niste musafiri ca sa le poti arata "opera ta de arta". Dar daca ti-as spune ca poate sa fie opera ta de arta de la inceput pana la sfarsit.

Cum adica? te intrebi.

Pei ce ar fi daca ti-as spune ca exista ateliere specializate care se ocupa cu puzzle personalizat. Adica vi cu poza, o lasi la developat si te-ai facut cu un puzzle personalizat. Dar daca ai putea sa faci din asta o afacere? Suna tentant?

Practic orice imagine, din orice domeniu, poate fi transformata in puzzle prin decuparea intr-un numar oarecare de mici piese distincte care, ambalate apoi intr-un mod atragator, sa fie oferite publicului pasionat.
Marii producatori se orienteaza in general spre peisaje din natura, scene din desene animate sau picturi celebre si succesul de care se bucura este incontestabil.
Dar trebuie observat si faptul ca atractivitatea unui puzzle sporeste considerabil daca imaginea care trebuie formata are o semnificatie aparte pentru client, adica daca este personalizata.
Ce inseamna aceasta? Respectivul client aduce el insusi o imagine/poza pentru a-i fi transformata in puzzle. Pentru ca una este sa asamblezi o imagine oarecare din natura si alta sa asamblezi o poza format mare in care sa apara membrii familiei, casa in care locuiesti, un moment amuzant din concediul care tocmai s-a incheiat sau sigla propriei firme.

Veti descoperi pe parcursul articolului de fata ca posibilitatile pe care le ofera acest joc sunt extrem de numeroase si extrem de atractive. Din acest motiv infiintarea unui mic atelier specializat pe productia de puzzle-uri este cu adevarat o oportunitate ce merita exploatata. Tehnologia de lucru este destul de simpla, mai ales daca beneficiati de utilajele potrivite, iar investitia initiala, care variaza intre cateva sute si cateva mii de dolari, o puteti recupera dupa numai patru-cinci luni de functionare. Dupa care tot profitul e al dvs....

Informatii pe scurt:
Ideea .......................realizarea de puzzle-uri, in principal pe baza fotografiilor aduse de clienti
Capital initial...........• 500 $, in varianta puzzle-urilor pe suport de lemn,
decupate manual • 4.500 $, in varianta puzzle-urilor pe suport de carton,
stantate cu ajutorul unui mini-utilaj automat
Profit brut..............minim 800 $/luna
Situatia pietei.........foarte buna
Factori de risc........promovarea serviciului in faza de inceput
Recomandari..........afacerea este foarte potrivita in colaborare cu centrele foto, acestea constituind o sursa excelenta de clienti

Cartea o gasesti pe ideideafaceri.ro

Viata noastra in scurt timp

Taguri: securitate, HSS, credit

Daca ai impresia ca traiesti intr-o tara libera si democrata, atunci iti sugerez sa citesti urmatorul scenariu, care este cat se poate de posibil in urmatorii ani.
Clientul - Alo, buna ziua, doresc sa comand doua pizza.
Telefonista - Multumim ca ati sunat la Pizza Hut. Puteti sa-mi dati
numarul dvs. de identitate (NIDN - national ID number), domnule ?
Clientul — Numarul meu de identitate nationala… da, un moment.
6102049998-45-54610.
Telefonista - Multumesc, dle X. Vad ca locuiti la 1742 Meadowland Drive si
aveti tel. 494-2366. Telefonul dvs. de la serviciu la Lincoln Insurance
este 745-2302 iar numarul de celular este 266-2566. Adresa de e-mail este
xson123@home.net. Corect?
Clientul - Mmda.. Da’ de unde aveti toate informatiile mele?
Telefonista - Suntem legati, ca orice companie, de HSS.
Clientul — HSS, ce dracovenie mai este si asta?
Telefonista - Suntem legati electronic de Homeland Security System,
domnule.
Clientul — (oftand) Asta e. Vreau sa comand doua pizza, Specialul
All-Meat.
Telefonista - Nu cred ca este o idee prea buna, domnule.
Clientul - Cum adica? Este vreo problema cu pizza cu carne?
Telefonista - Domnule, analizele dvs. medicale arata ca aveti tensiunea
arteriala crescuta si un colesterol destul de mare. Conform dosarului
medical, compania de asigurari nu va permite alegerea pizzei cu carne.
Clientul - Ceee ? Si atunci ce-mi recomanzi?
Telefonista - Ati putea incerca Pizza cu Soia care are procentul de
grasimi foarte scazut. Ar trebui sa va placa.
Clientul - Ce te face sa crezi ca o sa-mi placa?
Telefonista - Ei bine, vad aici pe monitor ca saptamana trecuta ati fost
la biblioteca si ati citit o carte de Retete Culinare cu Soia.
Clientul - Bine, bine. Da-mi atunci doua pizza marime pentru familie.
Telefonista - Da, marimea este potrivita pt. dvs., sotie si cei patru
copii, iar ceea ce ramane puteti sa dati celor doi caini. Totalul dvs.
este $49.99.
Clientul - (strigand in casa) Nevasta, adu-mi te rog credit cardul!
Telefonista - Imi pare rau domnule, dar trebuie sa platiti cash. Credit
cardul dvs. este blocat pentru depasirea limitei.
Clientul - Dau o fuga la o masina ATM si voi scoate niste bani inainte sa
ajunga pizza la mine la usa .
Telefonista - Imi pare rau domnule, dar nici asta nu va fi posibil. Vad
aici ca nu aveti nici un ban in contul dvs.
Clientul - Da , bine, n-are nimic. Trimite pizzele si gasesc eu niste bani
in casa pana ajunge. In cat timp imi vine pizza?
Telefonista - Suntem putin in intarziere, as zice cam 45 de minute. Daca
va grabiti, puteti veni dvs. pana aici sa ridicati personal comanda, dupa
ce faceti rost de bani. Pe de alta parte, este putin mai jenant sa carati
pizza pe motocicleta.
Clientul - Da de unde stii ca merg cu motocicleta?
Telefonista - Pai scrie aici la informatii despre vehicol. Ati avut o
masina care vi-a fost luata de compania de imprumut pentru ca nu ati
platit la timp. Alaturi scrie ca Harley-ul dvs. este cu plata la zi si in
plus i-ati umplut aseara rezervorul cu benzina.
Clientul –
Telefonista - V-as sfatui sa fiti atent cu vocabularul ca sa nu o patiti
din nou. Vad ca ati fost arestat pentru ca ati injurat un politist, apoi
judecatorul cu care v-ati certat v-a dat 90 zile de puscarie. Vad ca
de-abia v-ati intors in societate de cateva zile si asta este prima pizza
pe care o comandati.
Clientul — . (fara cuvinte)
Telefonista - Mai doriti altceva, domnule?
Clientul - Da, am un cupon pentru o sticla de 2 litri de Cola, gratis.
Telefonista - Imi pare rau, dar trebuie sa cititi mai bine. Pe cupon si in
reclama noastra scrie ca persoanele care sufera de diabet nu se califica….