vineri, 28 noiembrie 2008
ce avem de invatat la dreptul afacerilor
Revelion hard la Hard Rock Cafe
joi, 27 noiembrie 2008
Day Off
Daca mai era nevoie de inca un motiv pentru a merge la balul bobocilor de la Marketing iata inca unul: joi, 4 dec suntem liberi.Si, daca tot estem liberi de ce sa nu mergem sa ne simtem bine, ca doar o data suntem "boboci"!?:)). In plus, avem si un reprezentant in persoana minunatului nostru coleg Razvan Stanescu, si drept urmare TREBUIE sustinut, nu putem sa-l lasam singur tocmai acum:P.
Miercuri, 3 decembrie, in Club Maxx, de la ora 21:00 are loc Balul Bobocilor al Facultatii de Marketing, pretul unui bilet este 18 ron.Pentru detalii suplimentare: andrasohan@yahoo.com.
Have fun!
Balul Bobocilor Marketing
INVITATI: Dj Rynno&Sylvia si Vita de Vie
PREZENTATOR: Cafe Deko
Pretul biletelor este de 18 lei si se gasesc la sefa grupei(Ciuf), care poate fi contactata la adresa de mail andrasohan@yahoo.com.
E ultima ocazie sa ne distram inainte de a incepe perioada de testare asa ca haideti sa mergem cu totii!! Un motiv in plus ar fi ca avem un coleg care participa la concursul de Mister asa ca trebuie sustinut :D Puteti sa veniti si cu alti prieteni/prietene de la alte facultati din cadrul ASE-ului si nu numai.
Sa faceem haoooss :))
miercuri, 26 noiembrie 2008
Whispers, un pub interesant pentru un revelion interesant
Curs bazele contabilitatii: Conceptia economica privind obiectul contabilitatii
1.3 Concepţia economică cu privire la obiectul contabilităţii
După concepţia economică, obiectul de studiu al contabilităţii îl reprezintă evidenţa în expresie bănească a existenţei şi mişcării capitalului privit ca un ansamblu de bunuri cu o anumită destinaţie precum şi sub aspectul modului de dobândire a bunurilor respective.
Conform teoriei economice, capitalul ca obiect al contabilităţii se prezintă sub două aspecte:
1) Capital fix şi capital circulant sunt definite în raport de modul în care bunurile economice se întrebuinţează şi se înlocuiesc, şi anume:
- capitalul fix (active imobilizate) reprezintă bunuri care participă la mai multe cicluri de exploatare, care se înlocuiesc după o perioadă de utilizare relativ îndelungată, pe parcursul căreia se consumă treptat. Din această categorie fac parte: construcţii, maşini, utilaje, mobilier.
- capitalul circulant (active circulante) reprezintă bunuri care se consumă sau îşi schimbă forma de existenţă după fiecare ciclu de exploatare finalizat. Din această categorie fac parte disponibilităţi în lei şi în valută, creanţe, materii prime, piese de schimb, ambalaje, mărfuri.
2) Capital propriu şi capital străin sunt definite sub aspectul modului în care bunurile se dobândesc sau se finanţează şi anume:
- capitalul propriu este dobândit de o unitate economică prin contribuţia (aportul, participarea) proprietarilor (asociaţi sau acţionari), prin autofinanţare (capitalizarea profitului) sau prin subvenţii primite. Capitalul propriu corespunde drepturilor proprietarilor asupra patrimoniului.
- capitalul străin, denumit şi capital atras sau împrumutat, se referă la obligaţiile pe termen scurt şi lung faţă de furnizori, creditori, personal, bugetul statului, bănci. Capitalul străin corespunde obligaţiilor (datoriilor) titularului de patrimoniu.
Conform concepţiei economice, capitalul ca obiect al contabilităţii se prezintă astfel.
Dacă se are în vedere echilibrul celor două aspecte ale capitalului conform concepţiei economice şi folosind termenii echivalenţi, atunci ecuaţia patrimoniului se poate exprima astfel:
Active imobilizate + Active circulante = Capital propriu + Datorii |
Întrucât după natura lui, al doilea termen al egalităţii exprimă raporturile de proprietate asupra patrimoniului, respectiv modul de dobândire a capitalului, adică sursa de finanţare pentru care se foloseşte noţiunea de pasive, atunci ecuaţia patrimoniului se poate prezenta simplificat astfel:
Active patrimoniale = Pasive (surse) patrimoniale |
Curs bazele contabilitatii: Conceptia juridica privind obiectul contabilitatii
1.2 Concepţia juridică cu privire la obiectul contabilităţii
După concepţia juridică, obiectul de studiu al contabilităţii îl reprezintă evidenţa în expresie bănească a existenţei şi mişcării patrimoniului privit ca ansamblul drepturilor şi obligaţiilor unei persoane fizice sau juridice (subiect de drept) în raport cu totalitatea bunurilor (obiectelor) deţinute.
Conform teoriei juridice, patrimoniul este alcătuit din următoarele componente:
1) Drepturile şi obligaţiile exprimă raporturile de proprietate, respectiv modul de apropiere şi cauzele stăpânirii bunurilor. Raporturile de proprietate se pot prezenta sub următoarele forme:
- drepturi - atunci când titularul patrimoniului este proprietarul bunurilor, deci pentru posesia şi folosinţa bunurilor nu trebuie să se acorde un echivalent;
- obligaţii - atunci când titularul patrimoniului, pentru o parte a bunurilor deţinute, trebuie să plătească un echivalent sau să efectueze o anumită prestaţie.
2) Bunurile economice reprezintă substanţa materială (fizică, concretă) a patrimoniului. În raport de forma concretă de existenţă, bunurile economice pot fi:
- bunuri corporabile: terenuri, clădiri, utilaje, obiecte de inventar, materii prime, mărfuri;
- bunuri necorporabile: creanţe, brevete, licenţe, mărci de fabrică şi de comerţ, clientela, reputaţia, programe informatice;
- bunuri financiare: disponibilităţi în lei şi în valută, acţiuni, obligaţiuni, efecte de comerţ.
Conform concepţiei juridice, patrimoniul ca obiect al contabilităţii se prezintă astfel:
Dacă se are în vedere echilibrul valoric al componentelor ce alcătuiesc patrimoniul (substanţa materială şi raporturile de proprietate), atunci ecuaţia patrimoniului se poate prezenta astfel:
Bunuri economice = Drepturi + Obligaţii |
Bunuri economice = Drepturi + Obligaţii |
Curs bazele contabilitatii: Obiectul contabilitatii
CAPITOLUL 1. Obiectul contabilităţii
1.1 Noţiuni de bază privind obiectul contabilităţii
Prin definirea obiectului de studiu al unei ştiinţe se precizează fenomenele care constituie conţinutul şi sfera de acţiune a ştiinţei respective. Prin aceasta se poate stabili poziţia unei ştiinţe în cadrul sistemului ştiinţelor şi utilitatea sa în procesul cunoaşterii.
Prima definiţie dată contabilităţii, implicit obiectului său de studiu, aparţine lui Luca Paciolo, într-o lucrare apărută la Veneţia în anul 1494. După Paciolo, obiect al contabilităţii este: ,,tot ceea ce după părerea negustorului îi aparţine pe lume precum şi toate afacerile, mari şi mărunte, în ordinea în care au avut loc“.
Pe măsura dezvoltării activităţii economice s-au emis teorii, opinii, concepţii privind obiectul de studiu al contabilităţii.
Concepţia juridică consideră că obiectul contabilităţii il formează patrimoniul unui subiect de drept, privit prin prisma relaţiilor juridice, adică drepturi şi obligaţii pecuniare ale unei persoane fizice sau juridice, în corelaţie cu obiectele (bunurile, valorile) corespunzătoare.
Concepţia economică defineşte ca obiect al contabilităţii circuitul capitalului privit sub aspectul destinaţiei lui, respectiv capital fix şi capital circulant, şi sub aspectul modului de dobândire, respectiv capital propriu şi capital străin (atras şi împrumutat).
În lucrarea ,,Contabilitate generală“ din 1947, ediţia a 13-a, autorul, prof. univ. C.G. Demetrescu defineşte contabilitatea pe trei coordonate:
a) obiectul - contabilitatea este o ramură a ştiinţelor sociale care asigură înregistrarea metodică şi ordonată a tuturor operaţiilor privind mişcările de valori, de drepturi şi obligaţii, precum şi modificările determinate de rezultatele activităţii desfăşurate;
b) scopul - contabilitatea are drept scop stabilirea situaţiei economice şi juridice a întreprinderii, exercitarea permanentă a unui control;
c) mijloacele - contabilitatea se foloseşte de mijloace proprii: conturi, balanţe de verificare, jurnale.
Conform Legii contabilităţii nr. 82/1991, obiectul contabilităţii patrimoniului îl constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile şi imobile, inclusiv solul, bogăţiile naturale, zăcămintele şi alte bunuri cu potenţial economic, disponibilităţile băneşti, titlurile de valoare, drepturile şi obligaţiile persoanelor fizice sau juridice (subiecţi de drept), precum şi mişcările şi modificările intervenite în urma operaţiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile şi rezultatele obţinute de acestea.
Prin obiectul său de studiu, contabilitatea are o strânsă legătură cu alte ştiinţe:
- cu Dreptul - contabilitatea înregistrează operaţiuni economice care reflectă relaţiile cu bugetul statului, alţi agenţi economici, salariaţii, alte persoane fizice, cu respectarea normelor legale în vigoare. Totodată, prin expertizele contabile, contabilitatea furnizează probe justiţiei pentru clarificarea unor fapte care fac obiectul unor acţiuni în instanţele de judecată.
- cu Economia Politică - contabilitatea se bazează pe categoriile economice definite prin teoria economică şi totodată furnizează datele necesare pentru fundamentarea unor noi concepte şi teorii.
- cu Statistica - contabilitatea furnizează datele necesare pentru
determinarea indicatorilor statistici şi totodată foloseşte procedeele statistice pentru întocmirea raportărilor contabile.
- cu Matematica - contabilitatea efectuează operaţiuni de calcul
folosind cifre, semne matematice, operaţiuni aritmetice simple, precum şi procedee de calcul relativ complexe. Pe de altă parte, contabilitatea furnizează matematicii datele necesare pentru aplicarea unor metode de optimizare a producţiei şi deciziilor.
- cu Managementul - contabilitatea furnizează informaţiile necesare pentru elaborarea deciziilor şi respectă totodată hotărârile conducerii privind organizarea şi funcţionarea contabilităţii.
- cu Fizica şi Chimia - pentru organizarea internă a contabilităţii şi determinarea costurilor de producţie este necesar să fie cunoscute procedeele tehnologice bazate pe realizările fizicii şi chimiei. Pe de altă parte, cu ajutorul datelor contabilităţii, se poate stabili eficienţa aplicării diferitelor procedee tehnice.
- cu Planificarea şi prognoza - contabilitatea furnizează datele pentru efectuarea previziunilor şi semnalează abaterile de la indicatorii estimaţi; pe baza previziunilor, se conturează organizarea viitoare a contabilităţii şi domeniului ei de aplicare.
- cu Analiza activităţii economice-determinarea unor indici şi indicatori pentru diagnosticarea activităţii desfăşurate precum şi stabilirea influenţelor exercitate de anumiţi factori se realizează cu ajutorul datelor contabilităţii. Totodată, contabilitatea se poate orienta pentru a urmări cu prioritate activităţile şi sectoarele care produc pierderi.
Curs bazele contabilitatii: Cuprins
CUPRINS
CAPITOLUL 1. Obiectul contabilităţii 1
1.1 Noţiuni de bază privind obiectul contabilităţii 1
1.2 Concepţia juridică cu privire la obiectul contabilităţii 3
1.3 Concepţia economică cu privire la obiectul contabilităţii 4
1.4 Specificul urmăririi patrimoniului în contabilitate. 6
1.5.1.1 Prezentare generală - clasificare. 8
1.5.1.2 Active imobilizate necorporale. 8
1.5.1.3 Active imobilizate corporale. 10
1.5.1.4 Active imobilizate financiare. 15
1.5.2.1 Prezentare generală - clasificare. 16
1.5.2.2 Active circulante sub formă de stocuri şi producţie în curs de execuţie. 17
1.5.2.3 Investiţii financiare pe termen scurt 21
1.5.2.4 Active circulante de trezorerie (băneşti) 22
1.5.2.5 Active circulante în decontare (creanţe) 25
1.6 Surse patrimoniale (pasive) 28
1.6.2.1 Prezentare generală - clasificare. 30
1.7 Procese economice ale unităţii patrimoniale. 35
1.7.1 Prezentare general - clasificare. 35
1.7.2 Procese economice sub formă de cheltuieli 36
1.7.2.1 Prezentare generală – clasificare. 36
1.7.2.2 Cheltuieli de exploatare. 36
1.7.2.3 Cheltuieli financiare. 39
1.7.2.4 Cheltuieli extraordinare. 40
1.7.3 Procese economice sub formă de venituri 40
1.7.3.1 Prezentare generală - clasificare. 40
1.7.3.2 Venituri din exploatare. 40
1.7.3.3 Venituri financiare. 42
1.7.3.4 Venituri extraordinare. 43
1.7.4 Procese economice sub formă de rezultate. 43
1.7.5 Procese economice de repartizare. 44
1.7.6 Procese economice de regularizare. 45
17.7 Procese economice de rectificare. 46
1.7.8 Procese economice sub formă de provizioane. 48
Capitolul 2. Metoda de cercetare a contabilităţii 50
2.1. Noţiuni de bază privind metoda de cercetare a contabilităţii 50
2.2.Conţinutul ţi sitemul de conturi 54
2.2.2. Reguli de functionare a conturilor 56
2.3. Balanţa de verificare. 62
2.3.2. Clasificarea balantelor de verificare. 63
2.4. Calculaţia ca procedeu al metodei contabilitîţii 65
2.4.1. Principiile calculatiei 65
2.5. Inventarierea patrimoniului 66
Capitolul 3. Prezentarea Sucursalei “Arpechim” Pitesti 69
3.1. Caracterizarea Sucursalei din punct de vedere organizatoric. 69
3.2. Tehnologia de fabricatie. 71
3.2.1. Potentialul tehnico-economic. 72
3.2.2. Analiza productiei marfa fabricata (mii lei) 78
3.3. Analiza eficientei utilizarii resurselor umane. 78
3.4. Piata de aprovizionare: principalii furnizori 80
3.4.1. Activitatea de export – import 81